Elveția a ajuns la un acord cu UE pentru accesul la piața unică.

Acordul, supus unui referendum, abordează aspecte controversate din relația dintre Elveția şi Uniunea Europeană, inclusiv contribuții financiare, migrație și rolul instanțelor europene.

Un acord cuprinzător de aproape 1.000 de pagini, semnat în decembrie, urmărește consolidarea relației Elveției cu cea mai mare piață unică din lume.

Ratificarea acordului obligă Elveția la adaptarea la modificările legislației UE în diverse sectoare.

„Ajustarea automată” a legislației UE, aplicabilă în şase domenii cheie, presupune adoptarea imediată a oricăror modificări. Aceste domenii sunt: recunoașterea reciprocă a standardelor pentru mărfuri, energie electrică, siguranța alimentară, transporturi aeriene și terestre și libera circulație a persoanelor.

Elveția va avea o influență limitată asupra elaborării normelor europene, putând doar să influențeze procesul prin lobby și va fi supusă sancțiunilor dacă nu respectă prevederile acordului. Totodată, Elveția va contribui cu 375 de milioane de euro anual la bugetul UE.

Aprobarea acordului va necesita un proces îndelungat

Procesul de ratificare include o etapă de consultare publică, urmată de dezbaterea parlamentară. Se anticipează un posibil referendum până în iunie 2027, sau o posibilă amânare până în 2028 din cauza alegerilor naționale.

Acordul conține o clauză de arbitraj care prevede rezolvarea disputelor de către o comisie independentă, evitând decizii unilaterale ale instanțelor europene si respectând suveranitatea Elveției.

Cu toate acestea, în cazuri care implică dreptul european, comisia de arbitraj trebuie să solicite o interpretare obligatorie de la Curtea Europeană de Justiție.

Apărarea euroscepticismului în Elveția

Similar cu o serie de procese din țări europene, includerea jurisdicției Curții Europene de Justiție și adaptarea automată a cadrului legislativ european alimentează euroscepticismul în Elveția.

„Adoptarea dinamică a legislației UE afectează principiile democrației directe în Elveția. Ne prejudiciază competitivitatea”, a afirmat directorul executive al Kompass/Europa, Philip Erzinger.

Un grup eurosceptic, susținut de investitori privați, desfășoară activități de colectare a semnăturilor pentru inițierea unui referendum.

”Libera circulație a persoanelor nu este indispensabilă pentru angajarea forței de muncă din străinătate”, a adăugat Erzinger.

Partidul eurosceptic SVP se opune acordului, în timp ce partidele de stânga îl susțin. Partidele moderate nu au o poziționare clară.

Elveția are o tradiție puternică în democrația directă.

„Elvețienii au urmărit întotdeauna evoluțiile legislative din UE, dar doresc să își mențină capacitatea de decizie. Acesta este factorul esențial în abordarea noastră”, a explicat un investitor din Zurich.

Un rezultat negativ ar putea implica sancțiuni din partea UE, cum ar fi o limitare a participării Elveției la programe europene.

Oficialii UE: Menținerea actualei situații nu este o opțiune

Reprezentanți ai UE consideră că menținerea status quo-ului nu este o soluție acceptabilă.

„În cazul unui vot negativ, UE va considera că relația bilaterală cu Elveția ar trebui încheiată”, a declarat un oficial la Bruxelles.

Alte voci susțin necesitatea stabilirii unui acord durabil cu cel mai important partener comercial al Elveției.

„Această problemă durează din anii ’90. Europa este partenerul nostru comercial major. Trebuie să găsim o soluție instituțională, nu sectorială”, a declarat Jean Keller, șeful Quaero Capital. „Este esențial să protejăm drepturile angajaților, dar trebuie să construim un cadru durabil de cooperare cu Europa”.

Foto: Profimedia