România a exportat peste o treime din producția de energie electrică în ziua de Paște, ca urmare a unui consum redus al populației, atingând un nivel apropiat de minimul istoric înregistrat în 2025, când sărbătorile pascale au coincis cu Paștele ortodox și cel catolic. În perioada zilelor libere de Paște, consumul de energie a scăzut semnificativ, iar excedentul de producție a fost direcționat către export.
Consumul de energie electrică în perioada sărbătorilor pascale
În zilele libere, consumul instantaneu de energie a fost cel mai mic înregistrează din ultimele luni, pornind de la 2.557 MW în timpul primei zile de Paște, duminică, la ora 14:36, conform datelor în timp real ale Transelectrica. Aceasta reprezintă o creștere cu 24 MW față de recordul de 2.533 MW din Paștele anului trecut.
În a doua zi de Paște, până la prânz, cel mai scăzut consum instantaneu a fost de 3.250 MW, la ora 11:44. Aceasta este cu 549 MW mai mare decât consumul minim de anul trecut, de 2.701 MW, la aceleași ore.
Producția energetică și mixul de energie
La ora 12:02, consumul total de energie era de 3.255 MW, în timp ce producția se cifrea la 5.005 MW. Diferența de 1.749 MW a fost exportată, conform datelor Transelectrica.
Producția a fost distribuită astfel: energia solară a contribuit cu 1.379 MW, reactorii de la Cernavodă au produs 1.340 MW, iar energie hidro a fost de 1.275 MW. În timpul zilei, producția hidro a scăzut față de nivelurile nocturne, care ajungeau între 2.200 și 2.700 MW, în timp ce energia solară a crescut.
Pentru referință, producția totală de energie a zilei a fost de 5.004 MW. Repartiția pe surse include cărbunele cu 447 MW, hidrocarburi cu 383 MW, și alte surse precum eolian, biomasă și instalații de stocare, deși acestea din urmă au avut contribuții minore, instalațiile de stocare fiind inactivi la acea oră.
Stocarea energiei și prosumatorii
La ora 12:03, instalațiile de stocare au participat cu 12 MW, reprezentând 0,24% din producție. Numărul și capacitatea instalațiilor de stocare au crescut față de anul precedent, când în cele două zile de Paște, absorbția energetică a depășit 130 MW și 135 MW, respectiv.
România avea, la începutul anului 2024, 15 MW instalați în stocare, urmat de o creștere la 235 MW în 2025, cu o capacitate de stocare de 400 MWh, conform declarațiilor anterioare ale ministrului Energiei de atunci, Sebastian Burduja.
Numărul prosumatorilor racordați la rețelele de distribuție s-a majorat semnificativ. La 31 ianuarie 2026, existau 302.891 de prosumatori, cu o putere instalată totală de 3.533,46 MW, comparativ cu 203.894 pe finalul lunii ianuarie 2025, când aceștia aveau o capacitate totală de 2.441,59 MW.
Producția maximă de energie realizată de prosumatori în zilele de Paște a crescut față de anul precedent, când în prima zi de Paște, în jurul orei 13:00, s-a înregistrat un maxim de 1.306 MWh. În acest an, prognozele indicau pentru aceeași oră un maxim de 1.842 MW, conform Transelectrica.
Astfel, perioada sărbătorilor pascale a consemnat un excedent energetic semnificativ, manifestat prin exporturi mari și o contribuție tot mai pronunțată a prosumatorilor la generarea și stocarea energiei.
