Elena Ceaușescu avea un desert preferat pe care îl savura cu regularitate și despre care a fost dezvăluit de Suzana Andreiaș în cartea sa, „La curtea lui Ceaușescu”. Este vorba despre colivă, un desert tradițional, pe care lidera sovietică îl aprecia atât de mult încât știa și cum să îl prepare, folosind o rețetă secretă.

Rețeta de colivă a Elenei Ceaușescu

Pentru prepararea colivei, se folosește un kilogram de arpacaș, un kilogram de miez de nuci, 250 de grame de zahăr, coaja rasă a unei lămâi și a unei portocale, scorțișoară și esență de rom după gust.

Faza de pregătire începe cu spălarea arpacașului în nouă ape calde, urmând ca acesta să fie apoi fiert în trei litri de apă. După ce apa începe să fiarbă, focul se reduce și oala se amestecă periodic pentru a preveni lipirea.

Odată ce apa s-a evaporat aproape complet și bobul de grâu a “înflorit”, se adaugă zahărul și o cantitate mică de sare, apoi se lasă să fiarbă încă 5-10 minute, până capătă consistența dorită. În acest moment, grâul fiert se răstoarnă într-o oală smălțuită și se acoperă cu un ștergar pentru a evita formarea coajei.

Următorul pas este curățarea nucilor: jumătate se dau prin mașina de tocat, iar cealaltă jumătate se taie în cubulețe mici. În ziua următoare, în amestec se adaugă nuca măcinată, apoi și cea în bucăți, împreună cu aromele (coajă de lămâie, portocală, scorțișoară și esență de rom).

Amestecul rezultat se repartizează în platouri, deasupra se presară nucă măcinată, zahăr pudră și se ornează cu bomboane fondante.

Detalii suplimentare despre rețetă

Pentru decor, Elena Ceaușescu prefera bomboanele fondante. Coliva era astfel prezentată cu ornamente specifice, ceea ce ar putea indica o anumită ceremonie sau clipă festivă.

Ingrediente și pașii descriși de Andreiaș reflectă un ritual strict și atent, aproape ceremonial, pentru un desert cu semnificație aparte în viața soției liderului comunist.

Context și semnificație

Este notabil că, în ciuda regimului comunist și a restricțiilor impuse societății, coliva, un desert având conotații religioase, a fost preferatul soției lui Nicolae Ceaușescu. În ciuda opoziției oficiale față de influențele bisericești, aceasta a fost inclusă în meniul personal al familiei.

Informațiile despre preferințele culinare ale Elenei Ceaușescu au fost oferite de Suzana Andreiaș, menajeră pentru familia Ceaușescu, care a explicat și cum se pregătește această rețetă, inclusiv detalii despre proces și ingrediente.

Numele și detaliile rețetei subliniază un aspect neobișnuit al obiceiurilor culinare ale familiei conducătoare comuniste, ilustrând compexitatea relației lor cu tradițiile religioase și culturale. În ciuda contextului politic, anumite ritualuri și preferințe personale s-au menținut în interiorul cercului apropiat al familiei.

Rețeta și descrierea detaliată arată o tradiție specifică din acea perioadă, păstrată și transmisă peste timp, chiar dacă unele dintre aceste obiceiuri nu se regăseau public, din cauza contextului politic și ideologic.