Delia Velculescu, economist român cu o experiență de peste două decenii în cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), este propunerea lui Nicușor Dan pentru poziția de premier tehnocrat, după ce a fost vehiculată în această funcție, însă nu a fost nominalizată oficial. Velculescu a fost implicată în principalele crize economice ale ultimelor decenii, fiind cunoscută pentru rolurile sale în gestionarea situațiilor financiare complexe în Grecia, Cipru și Africa de Sud.

Profil profesional și traiectorie

Delia Velculescu s-a format în Statele Unite, unde a obținut master și doctorat în economie la Universitatea Johns Hopkins. A intrat în FMI în perioada de după finalizarea studiilor și a început activitatea în departamentul european al instituției în 2008. În cadrul FMI, a participat la programe destinate mai multor țări, printre care Islanda, Cipru și Grecia.

În Grecia, a fost șefa misiunii FMI, în contextul crizei din 2015, fiind implicată direct în negocieri cu autoritățile elene și cu instituțiile europene. În Cipru, a fost asociată cu privatizări, restructurarea sectorului bancar și gestionarea creditelor neperformante. În România, a fost vehiculată ca posibil candidat pentru funcția de premier, dar nu a fost nominalizată.

Implicări în criza Greciei și controverse

În 2015, FMI a anunțat oficial că o echipă condusă de Velculescu a fost prezentă la Atena pentru discuții tehnice privind programul economic al Greciei. Presa elenă a clarificat că această misiune a fost percepută ca fiind în spatele unor măsuri dure impuse Greciei, precum reducerea pensiilor și înăsprirea condițiilor pe piața muncii.

Velculescu a fost supranumită „Doamna de fier” de la FMI în contextul negocierilor din Cipru și Grecia, iar presa o descria ca fiind serioasă și dedicată. În 2016, un scandal a izbucnit după publicarea de către WikiLeaks a unor conversații interne dintre oficiali FMI, unde a fost implicată și Velculescu. Discuțiile relevau intenția FMI de a aduce Grecia în pragul unei noi crize pentru a obține măsuri dure, iar Velculescu sugera că România trebuie să accepte condițiile FMI dacă guvernul grec ar fi fost supus la presiuni suficiente.

Potrivit transcripturilor, ea a discutat despre posibilitatea de a amâna publicarea raportului FMI privind Grecia pentru a convinge liderii europeni, inclusiv Angela Merkel, să accepte restructurarea datoriilor elene. Acest incident a alimentat controverse și acuzații privind încercarea FMI de a dezbina Uniunea Europeană.

Moștenirea și imaginea publică

Perioada în care a fost activă în Grecia a fost criticată pentru impactul economico-social. Politicile promovate de Velculescu, precum reducerile și reformele fiscale, au declanșat o recesiune prelungită, creștere a șomajului și deteriorarea coeziunii sociale. În Grecia, aceste măsuri sunt percepute ca având efecte negative durabile, chiar dacă vizau stabilizarea bugetară.

În industria mediatică elenă circulă zvonuri despre porecla „Delia Draculescu”, atribuită ei în contexte critique. Sursa relatează, fără confirmare oficială, că fostul președinte al Ciprului, Nicos Anastasiades, ar fi aruncat un scaun spre ea într-un moment de furie, deși această afirmație a fost negată de oficiali.

Controverse și acuzații de divizare

Un articol publicat de CNN a prezentat în 2016 conversații interne ale FMI, după divulgarea de către WikiLeaks, în care Velculescu și alți oficiali lucrau pentru a pune presiune pe guvernul grec. Potrivit acestora, FMI intenționa să pregătească terenul pentru noi măsuri dure, precum reducerea pensiilor și înăsprirea condițiilor de pe piața muncii.

Discuțiile au relevat și intenția de a amâna raportul FMI pentru a influența decizii politice ale liderilor europeni, în special ale Angelei Merkel, în contextul crizei refugiaților și al referendumului din Marea Britanie. Velculescu a susținut în conversații că, dacă guvernul grec ar fi fost supus presiunilor suficiente, ar fi acceptat condițiile FMI, dar și-a exprimat opinia că Berlinul era dispus la compromisuri.

Repercusiuni și impact asupra percepției publice

Pe fondul politicii de austeritate impusă Greciei, activitatea lui Velculescu a fost percepută de o parte a opiniei publice ca fiind responsabilă de traumele economice și sociale ale poporului elen. Reducerile, privatizările și reformele fiscale promovate în mandatul său au dus la o criză prelungită, cu efecte negative asupra coeziunii sociale și stabilității economice, în opinia unor surse din Grecia și din presa internațională.

Aceasta rămâne o figură controversată, criticată pentru rolul jucat în gestionarea crizei, și considerată de unii ca o reprezentantă a politicilor dure din timpul crizei euro. În România, numele său a fost avansat ca posibil candidat pentru funcția destinată unui premier tehnocrat, însă aceasta nu a fost confirmată oficial.

Velculescu va fi, cel mai probabil, figura centrală în discuțiile despre viitorul guvern, având în vedere experiența și influența sa în domeniul economic internațional.