Sărbătorile de iarnă aduc, în general, emoție, magie și recunoștință, dar și bucuria de a fi alături de cei dragi. Masa de Crăciun, încărcată cu cele mai delicioase preparate, ar trebui să reprezinte un simplu motiv pentru a ne reuni și a sărbători împreună aceste momente speciale. Adesea, însă, paradoxal, în timpul perioadei festive sau în apropierea acesteia, apar stări de anxietate și de depresie – în cazuri extreme, chiar se ajunge la tentative suicidale -, fenomene despre care specialiștii afirmă că sunt mai frecvente și mai intense în apropierea marilor sărbători, când presiunea socială devine mai mare și mai apăsătoare.

Reamintim că peste 60% dintre preadolescenți și adolescenții care au solicitat sprijin psihologic în 2025 prezentau probleme grave de sănătate mintală, uneori fiind în pericol de suicid, conform datelor publicate de Salvați Copiii.

• Un copil din patru care a solicitat asistență psihologică în cadrul serviciilor Salvați Copiii s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de suport emoțional;
• Prevalența problematică a utilizării rețelelor sociale a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022, conform Organizației Mondiale a Sănătății. România înregistrează cea mai ridicată rată din Europa, cu 22% adolescenți afectați, în timp ce cele mai scăzute valori sunt raportate în Țările de Jos (5%).

„Când ne oprim din alergat, începem să auzim ceea ce am evitat tot anul”

Ana Bogdan, psihoterapeut specializat în terapia cognitiv-comportamentală, psiholog clinician și analist comportamental, explică pentru Gândul motivele pentru care, din perspectivă psihologică, sărbătorile pot amplifica stările emoționale.

„Sărbătorile nu generază neapărat emoții, ci aduc la suprafață cele existente. Bucuria devine mai intensă, dar și tristețea devine mai vizibilă. Pentru că ritmul devine mai lent. Iar când încetăm să mai alergăm, începem să conștientizăm ceea ce am evitat în tot acest timp. În aceste momente, ne comparăm viața cu așteptările planificate, cu promisiunile făcute la început de an, și cu imaginile de fericire promovate peste tot. Diferența dintre ceea ce avem și ceea ce ne-am fi dorit cauzează durere.”

Sărbătorile ne confruntă și cu pierderi: cu oamenii care au fost pentru noi acasă și nu mai sunt. Se naște apoi întrebarea: de ce nu mă simt fericit, chiar dacă am tot ce îmi doresc? Emoțiile nu răspund, însă, la logică sau raționament. Un alt motiv pentru suferință în această perioadă este presiunea de a fi fericit și recunoscător mereu. Ni se cere să zâmbim, să fim recunoscători, să ne bucurăm. În cazul în care nu reușim, ne simțim ca și cum am fi eșuat la cel mai important test – acela al fericirii. Nu ne mai permitem să fim sinceri cu noi înșine.”

Cum putem combate stările depresive în perioada sărbătorilor: „Sărbătorile nu trebuie să fie perfecte!”

„Primul pas este acceptarea. Să ne acceptăm, fără judecată, emoțiile și stările noastre. Este normal să avem astfel de trăiri, iar recunoașterea lor nu indică o slăbiciune, ci o atitudine sănătoasă. Al doilea pas constă în ajustarea așteptărilor. Sărbătorile nu trebuie să fie magice. Nu trebuie să fie perfecte. Uneori, suficient este să fie autentice. Un moment de liniște, o discuție sinceră, un gest mic, dar cu adevărat semnificativ.”

Să ne reamintim că sărbătorile nu sunt despre fericire neîntreruptă

Apoi, trebuie să punem accent pe conectarea reală. Nu cea din pozele de pe social media, nu din urările automate. Vulnerabilitatea nu dăunează sărbătorilor. Pentru unii, ritualurile simple ajută: o lumânare aprinsă pentru o persoană dragă, o plimbare liniștită, câteva rânduri scrise pentru sine. Aceste gesturi nu elimină suferința, dar îi oferă un spațiu sigur în care să fie prezentă. Cel mai important, trebuie să ne amintim că sărbătorile nu se referă la fericire continuă, ci la apropiere – de ceilalți, dar mai ales de sine însuși”, a concluzionat psihoterapeutul Ana Bogdan.

Până la 15% dintre persoanele cu depresie nesocotită pot avea tentative de suicid

Organizația Mondială a Sănătății estimează că depresia afectează 4,3% dintre europeni, adică aproximativ 40 de milioane de indivizi. În plus, pandemia cauzată de COVID-19 a determinat o creștere cu 25% a procentului persoanelor care suferă de anxietate și depresie la nivel mondial.

• Prevenția rămâne un obiectiv dificil, iar în România din 2023, doar 3% din alocările pentru sănătate mintală sunt destinate prevenirii, comparativ cu peste 5% în alte țări europene.
• Depresia reprezintă principala cauză de sinucidere, contribuind la până la 60% dintre cazuri, iar până la 15% dintre persoanele cu depresie neadresată pot avea tentative fatale.
• Costul anual total al sănătății mintale în România se ridică la aproximativ 3,4 miliarde de euro, atât direct, cât și indirect, iar procentul cheltuielilor pentru sănătate mentală în PIB-ul anual al țării este de 2,12%, în comparație cu media europeană de 4%.
• România are aproape 12 psihiatri la 100.000 de locuitori, față de media europeană de 17 specialiști pentru aceeași populație. În țara noastră, doar 3% din bugetul pentru sănătatea mintală este dedicat acesteia, comparativ cu peste 5% în majoritatea țărilor din Europa.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Sunt trist, dar îmi accept starea! Prevenirea și tratarea tulburărilor psihice la adolescenți, o provocare pentru specialiști.”
• „Alcool, tutun și droguri: vulnerabilități în rândul adolescenților din București. Raportul „Planet Youth”, un model islandez de prevenție.”