România derulează un program de modernizare a echipamentelor militare, concentrat pe achiziția vehiculelor blindate Lynx, finanțat parțial prin mecanismul SAFE. În ciuda afirmării acestui proiect ca fiind vital pentru capacitatea de apărare a țării, cadrul de atribuire a contractelor și costurile implicate au generat dezbateri politice și internaționale.

Dispute legate de transparență și atribuirea contractelor SAFE

Mai mulți reprezentanți ai PSD critică modul în care au fost atribuite contractele din programul SAFE, estimat la aproape 17 miliarde de euro. Aceștia reclamă lipsa de transparență în procesul decizional și selecția companiilor implicate.

În total, șase dintre cele 15 contracte au fost acordate companiei germane Rheinmetall. Aceasta urmează să încaseze peste 5,6 miliarde de euro din suma totală alocată programului.

Detalii despre contractul pentru vehiculele Lynx

Rheinmetall produce vehiculul de luptă pentru infanterie Lynx, unul dintre proiectele principale ale programului românesc de înzestrare.

Conform documentelor transmise către Parlament, România a semnat un contract în valoare de 3,33 miliarde de euro pentru achiziția a 298 de vehicule.

Din această sumă, 232 de unități sunt incluse în pachetul SAFE, cu o valoare de 2,6 miliarde de euro. Costul mediu per vehicul este de aproximativ 11,19 milioane de euro.

Restul de 66 de vehicule reprezintă achiziții finanțate direct din bugetul de stat, în valoare totală de 738,6 milioane de euro.

Explicații pentru creșterea costurilor unitare

Diferența față de estimările inițiale provine din configurația aleasă, care include integrarea unor sisteme suplimentare. Printre acestea se numără rachete ghidate antitanc Spike, ceea ce a influențat costul final per vehicul.

Autoritățile au stabilit o rată de localizare a producției de aproximativ 40%, ceea ce înseamnă că o parte semnificativă a procesului de fabricație va fi realizată în România.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, a explicat că anumite componente nu pot fi produse local, în special partea de tehnologie pentru turele vehiculului.

„Tehnica pentru a produce turela nu poate fi adusă în România. Astfel, a rămas obligație pentru Rheinmetall de a face aproape 100% din restul pieselor în țară. Per ansamblu, costul de localizare este minim 40%,” a declarat oficialul.

Comparativ cu modelul maghiar de producție

Budapesta a comandat în 2020 un lot de 218 vehicule Lynx pentru aproximativ 2 miliarde de euro.

În cazul Ungariei, producția locală include asamblarea, însă turelele sunt livrate din Germania, fără o implicare semnificativă a industriei ungare în acest proces.

Impactul programului asupra Ucrainei

Experiența României în implementarea programului de achiziție al vehiculelor Lynx atrage și interesul Ucrainei pentru același model.

Publicația Defense Express evidențiază că Ucraina analizează Lynx ca fiind o opțiune principală pentru modernizarea forțelor armate.

Primul lot de cinci vehicule ar urma să fie livrat în acest an, iar extinderea producției la aproximativ 300 de unități depinde de factori de finanțare.

Planurile implică, cel puțin momentan, o producție parțială în Ucraina, în condițiile în care experiența României relevă dificultăți și provocări în cadrul procesului de localizare.

Relevanța programului românesc pentru Ucraina constă în modul de structurare a contractelor și în abordarea localizării, aspecte care pot influența deciziile de achiziție ale Kievului.

Informațiile arată că, în acest an, Ucraina va primi primul lot de vehicule Lynx și intenționează să extindă colaborarea dacă condițiile de finanțare permit.