Examenul de Bacalaureat din 2025 a scos în evidență o preocupare îngrijorătoare în sistemul educațional românesc: un număr record de scădere a absolvenților înscriși la examenul de maturitate, cel mai mic din ultimii cel puțin 20 de ani. Aproape un sfert dintre elevii care au început clasa a XII-a în septembrie 2024 nu s-au înscris la examenele din această perioadă. Conform estimărilor Ministerului Educației și Cercetării, doar 94.400 de elevi din promoția curentă s-au înscris la examenul de Bacalaureat 2025.

Ovidiu Pânișoară, șeful Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București, a subliniat într-un interviu că tendința descendentă a numărului de elevi înscriși la Bacalaureat nu este o noutate, fiind observată și în anii precedenți.

Expertul menționează printre cauze și atractivitatea crescândă a „școlii vieții”, în comparație cu sistemul educațional formal.

„Unii elevi aleg o altă cale, una fără școală”

Ovidiu Pânișoară a explicat implicațiile grave ale acestui fenomen asupra accesului la învățământul superior. Se observă o deteriorare a situației în dezvoltarea sistemului educațional românesc.

„Proporția elevilor care nu s-au înscris la Bacalaureat în acest an nu este semnificativ diferită față de tendința descendentă din ultimii ani. Este o cifră îngrijorătoare, o problemă care se manifestă continuu și nu pare să se remedieze.”

Observăm o tendință alarmantă, care se prelungește de câțiva ani. Această problemă persistentă are multiple cauze. Unii elevi aleg o cale de dezvoltare alternată, fără implicarea directă a sistemului școlar formal, atrăși de ideea că pot obține venituri fără o educație academică.

Această situație este deosebit de îngrijorătoare, mai ales în contextul ratelor scăzute de absolvenți ai învățământului superior din România comparativ cu Uniunea Europeană. Fără Bacalaureat, accesul la învățământul superior este blocat, iar această tendință negativă se amplifică, afectând viitorul educațional al țării.

„Sistemul educațional românesc nu este adaptat realității actuale”

Ovidiu Pânișoară a comentat dificultățile de reformă ale sistemului educațional românesc și modul în care acesta nu ia în considerare nevoile elevilor din era digitală.

„Reformele din învățământul românesc s-au concentrat pe aspectele superficiale, ignorând aspectele esențiale legate de elevul modern. Ne-am concentrat pe modificarea formelor de evaluare, ignorând problemele fundamentale care stau la baza rezultatelor slabe.”

Concentrându-ne pe modurile de moderare a efectelor adverse, ignorăm cauzele profunde. Rezultatele slabe la Evaluarea Națională sunt un indicator clar că este necesară o abordare mai complexă.

De ani de zile am precizat că sistemul românesc de învățământ nu este adaptat generației digitale. Această generație este diferită și necesită o abordare adecvată în sistemul de învățământ.

Așa cum un costum vechi nu se mai potrivește unei persoane mai mari sau mai mici, tot așa, un sistem educațional neadaptat nu poate răspunde nevoilor digitale ale elevilor de astăzi.

„Elevul modern dorește înțelegerea utilității informațiilor”

Ovidiu Pânișoară subliniază decalajul între modul în care dorim să învețe elevii și felul în care ei învață efectiv, accentuând importanța adaptării la realitatea contemporană.

„Sistemul actual de predare se bazează prea mult pe teorie, în detrimentul practicii. Elevul modern este mai pragmatic și dorește să înțeleagă utilitatea imediată a cunoștințelor.”

Elevul modern vrea să înțeleagă valoarea practică a informației, nu doar să le învețe pentru viitor. Trebuie să concentrăm predarea pe aplicabilitatea cunoștințelor, pe modul în care acestea se pot transforma în abilități practice.

Învățarea conștientă, prin intelegere, face școala atractivă, spre deosebire de învățarea mecanică, care se manifestă ca fiind neatractivă.

Există o pierdere crescândă a elevilor din sistem, care nu sunt motivați de școala actuală. Construind o școală neatractivă, ne mișcăm într-o direcție problematică.

Planurile-cadru, o soluție reală pentru educație?

Ovidiu Pânișoară exprimă rezerve în privința planurilor-cadru, susținând că eficacitatea lor depinde de o înțelegere aprofundată a elevilor de astăzi.

„Nu sunt convins că planurile-cadru vor schimba radical situația educațională. Necesită o analiză minuțioasă a profilului real al elevului modern.”

O abordare responsabilă a reformării necesită cercetări detaliate despre elevul contemporan pentru a adapta sistemul educațional la nevoile sale.

Crearea unor planuri-cadru valide trebuie să fie precedată de o analiză a nevoilor elevilor, nu doar de considerații teoretice. Este nevoie de o reformă atentă, bazată pe studii aprofundate.