România va încredința companiei germane Rheinmetall aproape 6 miliarde de euro pentru proiecte de înzestrare, în contextul unor controverse legate de istoria companiei de pe piața din Grecia și criticile referitoare la transparența procesului de atribuire a contractelor.

Implicarea Rheinmetall în scandal de corupție în Grecia

În 2014, Rheinmetall a fost implicată într-un caz de corupție referitor la contracte militare în Grecia. O filială a companiei, Rheinmetall Defence Electronics (RDE), a recunoscut plăți ilegale efectuate pentru a obține un sistem de apărare aeriană evaluat la 150 de milioane de euro.
Un fost ofițer de marină grec, Papagiotis Efstathiou, a fost folosit ca intermediar pentru mită, fiind documentate plăți ilegale către oficiali eleni între 1998 și 2011.

Sancțiuni financiare și recunoașterea greșelilor

Compania RDE a fost amendată cu 300.000 de euro, iar Rheinmetall a primit o amendă de 36,77 milioane de euro.
După negocieri, compania a acceptat această amendă, iar cazul a fost încheiat fără un proces în instanță.
Președintele Rheinmetall, Armin Papperger, a declarat că asupra companiei s-au făcut greșeli pentru care își asumă vina.

Conducerea și implicarea în România

Papperger a devenit CEO al Rheinmetall în ianuarie 2013, perioada în care anchetele privind scandalul din Grecia erau în curs și s-au soldat cu sancțiuni.
El a fost prezent în România împreună cu premierul Ilie Bolojan, ocazie cu care cei doi au semnat, pe 3 noiembrie 2025, înființarea societății Rheinmetall Victoria SA, o întreprindere rezultată din parteneriatul cu Pirochim Victoria, subsidiară a Romarm.
Noua companie, situată în orașul Victoria din județul Brașov, are ca obiect producția de pulbere propulsivă și propulsori modulari.

Alocarea fondurilor naționale și controverse

Rheinmetall va primi peste 5,6 miliarde de euro din suma totală de 15 miliarde de euro alocată României pentru programele de înzestrare militare în cadrul proiectului european SAFE.
Până acum, proiectul a desemnat doar două locații de investiții românești: IAR Ghimbav și Șantierul Naval Mangalia, ultima fiind considerată esențială pentru evitarea falimentului.
Contrar intenției de sprijin pentru industria românească, contractele au fost atribuite direct, fără licitație, fapt criticat de companii europene precum italiana Beretta.

Contestații și reacții din mediul internațional

Compania italiană Beretta a contestat decizia guvernului României, acuzând lipsa de transparență în procesul de atribuire.
Reclamațiile se concentrează pe faptul că procesele de achiziție nu au permis negocierea prețurilor, ceea ce ridică întrebări privind corectitudinea și legalitatea procedurilor.

Implicații pentru politica militară și cooperarea internațională

În cadrul unei întâlniri oficiale, Armin Papperger a fost văzut alături de premierul Ilie Bolojan, context în care s-a discutat despre înțelegerea de cooperare industrială.
Semnarea contractului pentru înființarea Rheinmetall Victoria, în cooperare cu Pirochim Victoria, indică intenția României de a dezvolta industria de armament local, deși cu participarea unor firme cu istorii controversate.
Autoritățile române au anunțat că acordul va fi aprobat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).