Președintele Nicușor Dan a participat recent la Consiliul pentru Pace din Statele Unite, o deplasare despre care un expert român, profesor universitar dr. Dan Dungaciu, afirmă că ar fi fost rezultatul presiunilor exercitate de oficialii americani. Informația a fost transmisă de profesor în cadrul unei ediții a emisiunii „Marius Tucă Show,” difuzată live de Gândul.

Contextul deplasării președintelui României

Nicușor Dan a fost acceptat ca observator la Consiliul pentru Pace al lui Donald Trump. Actualul președinte al României nu a primit statut de membru de plin drept, fiind eligibil doar pentru poziția de observator.

Potrivit lui Dan Dungaciu, această participare a avut loc în contextul refuzului României de a adera la inițiativa americană. El a evidențiat că această refuzare a influențat decizia de participare și că România a fost lăsată să participe cu statut limitat, într-o poziție considerată de expert ca fiind „destul de comică,” adică de observator sau președinte-observator.

Imagini și protocol

Profesorul Dungaciu a criticat modul în care oficialul român a fost tratat la eveniment. El a menționat că nu i s-a permis o fotografie oficială în cadrul evenimentului, ceea ce indică o poziție de inferioritate formală. Fotografia oficială presupune participarea la un eveniment cu drapel și pe panou oficial, condiții cărora nu le-a fost supus președintele Dan.

De asemenea, Dungaciu a subliniat faptul că s-au întâlnit doar în spații informale, ceea ce sugerează o lipsă de recunoaștere politică sau diplomatică a participării. Expertul a consemnat că, din punctul său de vedere, această vizită nu a fost o decizie diplomatică, ci mai mult un gest pragmatic din partea americanilor.

Motivul și strategia din spatele deplasării

Dan Dungaciu afirmă că președintele a fost trimis în Statele Unite fiind constrâns de circumstanțe. El menționează o „linie secundară” de comunicare, în care oficiali de rang înalt s-au întâlnit cu reprezentanți ai serviciilor secrete, ca parte a unei strategii de asigurare a influenței americane asupra României.

Profesorul sugerează că această vizită a fost un act global de consolidare a influenței SUA, menită să tempereze orice posibilă schimbare în politica externă sau de alianță. Analiștii au interpretat aceste întâlniri ca fiind o modalitate pentru Washington de a menține controlul asupra deciziilor din țara noastră.

Dungaciu afirmă că nu a fost vorba de un gest politic, ci de unul extrem de pragmatic, menit să asigure o „binecuvântare” informală din partea statelor americane, pentru ca România să rămână în sfera de influență a Washingtonului, mai ales în contextul tensiunilor din Occident și al relației cu Bruxelles-ul.

El a menționat că vizita are o caracteristică de „gest foarte pragmatic,” și nu o acțiune diplomatică cu impact vizibil, precum o fotografie oficială sau o întâlnire într-un cadru protocolar formal. Acest aspect indică principalele intenții ale SUA de a controla influența în regiune și de a menține România în aria de interes a Washingtonului.

**Până în prezent, oficialii români nu au făcut declarații suplimentare referitoare la această deplasare.**