Un raport al Curții de Conturi arată că situațiile financiare ale administrației din Bihor, prezentate ca exemplu de eficiență, nu reflectă realitatea. Auditul confirmă existența unor erori majore, inclusiv supraevaluări și subevaluări ale activelor, precum și plăți nejustificate, ceea ce pune sub semnul întrebării managementul fiscal și patrimoniul public din zonă.

Erori semnificative în evidența patrimoniului

Raportul indică două greșeli majore de patrimoniu, în valoare totală de aproximativ 33,73 milioane lei, legate de Muzeul Țării Crișurilor. Curtea de Conturi precizează că unele imobile și terenuri au fost trecute în bilanț fără să fi fost făcute modificările legale și protocolul de predare-primire, iar aceste bunuri încă apar în evidență, deși au fost transferate către domeniul public al municipiului Oradea.

Cea mai mare eroare reiese din faptul că un imobil al campusului de învățământ, evaluat oficial la peste 17,86 milioane lei, nu a fost scos din patrimoniu în sistemul contabil, deși hotărârile CJ și CL Oradea indică mutarea lui în domeniul public. Astfel, bilanțul prezintă artificial o valoare mai mare a activelor patrimoniale decât cea reală.

Incongruențe privind terenurile și patrimoniul cultural

Valoarea terenurilor preluate pentru proiecte de infrastructură, estimată la peste 14,48 milioane lei pentru o suprafață de 554.243 mp, nu apare în evidențele contabile. Aceasta indică o subevaluare a activelor necurente, chiar dacă terenurile au fost deja integrate în domeniul public.

Problemele continue la Muzeul Țării Crișurilor sunt legate și de gestionarea bunurilor culturale, unde s-au constatat neconcordanțe între evidența contabilă și inventarul real. Valoarea erorilor de cuantificare pentru bunurile culturale neamarcate corespunzător se ridică la peste 1,37 milioane lei, fiind evidențiată o subevaluare a patrimoniului mobil, nefiind însă verificată reevaluarea bunurilor după data de 1 iulie 2005.

Bule de bani și plăți nejustificate

Raportul subliniază o serie de plăți și ajustări financiare incorecte, totalizând aproximativ 2,07 milioane lei. Printre acestea se află supra-plăți, cheltuieli nejustificate și decontări pentru lucrări neexecutate sau supraevaluate, precum și plăți pentru dotări și lucrări contrar documentației tehnice.

Un exemplu îl constituie o plată de 172.632 lei, în timp ce alte plăți se situează în intervale între 44.187 lei și peste 600.000 lei, indicând o gestionare deficitara a fondurilor publice și o tendință de supraplățire sau decontare eronată.

Provizioane și tratament fiscal neadecvat

Un aspect critic vizează provizioanele pentru litigii, care nu au fost revizuite la termen, astfel încât s-a înregistrat o supraevaluare a datoriilor, în valoare de peste 707.000 lei. Nereactualizarea situațiilor juridice a condus la o imagine eronată a datoriilor necurente ale entităților.

De asemenea, raportul semnalează nerespectarea tratamentului fiscal pentru o asociere fără personalitate juridică, cu o eroare în evidență de 50.000 lei, ceea ce poate genera probleme legale și financiare suplimentare pentru administrație.

Erori privind cheltuielile pentru proiecte de infrastructură

O altă constatare este aplicarea incorectă a coeficienților de ajustare pentru un drum județean, valoarea erorii fiind de 84.280 lei. Aceasta înseamnă că plățile pentru reabilitare, în anumite cazuri, au fost calculate greșit, ceea ce poate duce la supradimensionarea cheltuielilor fără o corelare cu rezultatele efective.

Raportul evidențiază și alte plăți nejustificate pentru lucrări și dotări, cu sume cuprinse între câteva zeci de mii și peste 600.000 lei. De exemplu, o diferență de peste 172.000 lei și o alta de peste 622.000 lei indică o problemă de control intern și de verificare a documentației.

Concluzii și implicații

Raportul Curții de Conturi critică credibilitatea bilanțurilor administrației din Bihor, prezentând dovezi de erori și nepotriviri care afectează imaginea transparenței și a gestionării corecte a fondurilor publice. În contextul unei politici de austeritate promovate de administrație, aceste constatări contrazic discursul oficial privind eficiența și disciplina bugetară.

Un aspect semnificativ este legat și de gestionarea patrimoniului cultural, unde evidența nu reflectă în mod precis valoarea reală a bunurilor. Aceasta poate avea impact asupra planurilor de dezvoltare și de conservare a patrimoniului.

Autoritățile vor trebui să remedieze aceste neconcordanțe pentru a asigura transparența și corectitudinea în raportările financiare, precum și pentru a evita costuri suplimentare și eventuale sancțiuni fiscale.