Declarația Maiei Sandu privind un posibil referendum pe tema unirii țării noastre cu Republica Moldova a readus în discuție statutul României față de țara vecină și Ucraina, principalul său aliat în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Politologul Radu Carp a explicat, în exclusivitate pentru Gândul, că autoritățile de la București nu susțin integrarea în UE a statelor aflate în conflict armat, preferând, în schimb, o atitudine rezervată. Politica României a atras atenția Ungariei, care se opune vehement aderării Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană, presa maghiară avertizând asupra riscurilor implicate.

• Potrivit profesorului de științe politice Radu Carp, România urmează o strategie surprinzătoare față de cele două țări care negociază „simultan” integrarea în UE. În timp ce susține Republica Moldova, țara noastră va avea o poziție mai mult decât rezervată față de Ucraina, țară pe care o sprijină semnificativ în contextul agresiunii militare a Federației Ruse.
• Pe de altă parte, Republica Moldova întâmpină obstacole în procesul de negociere din cauza Ungariei.

Radu Carp: România putea să sprijine mai ferm aderarea Ucrainei, în timp ce Republica Moldova a făcut progrese

Analistul politic Radu Carp a detaliat, în exclusivitate pentru Gândul, poziția complicată a autorităților din București. Astfel, deși acordăm sprijin considerabil Ucrainei, atât militar, cât și umanitar și social, diplomația românească nu a organizat nici măcar o întâlnire bilaterală cu guvernul de la Kiev.

„Da, am fi putut face mai mult, dar aceasta este o temă tabu în București. Nu înțeleg de ce România nu a fost mai vocală în susținerea integrării europene a Ucrainei. Noi am concentrat eforturile pe sprijinul Moldovei, însă aceasta fiind asociată direct cu Ucraina. Ambele țări sunt strâns legate. Chiar și UE nu preferă să existe o decuplare între ele.“

„Or, România nu a întreprins nimic concret pentru susținerea aderării Ucrainei, lăsând de înțeles că, de fapt, ar fi mai bine ca Ucraina să nu intre în UE, ci doar Republica Moldova.“

Susținerea mai vocală a Ucrainei ar putea provoca reacții suveraniste

Expertul explică poziția rezervată a autorităților din București și prin teama că, dacă s-ar adopta măsuri mai ferme în sprijinul Ucrainei, acestea ar putea declanșa reacții suveraniste.

„Alt motiv pentru această atitudine rezervată este faptul că, dacă s-ar iniția un dialog direct cu Kievul și am fi mai expresivi în sprijinul său, am putea genera opoziție din partea curentului suveranist.“

„Din păcate, România nu a avut inițiative concrete pentru integrarea europeană a Ucrainei, în afară de declarații politice generale, care nu au efecte directe. Nu am avut acțiuni tangibile.”

„Nu există dovada unei întâlniri directe între reprezentanții portofoliului de Afaceri europene de la București și omologii lor de la Kiev din 2002 încoace.“

„În cadrul întâlnirilor multilaterale au avut loc discuții, însă, în format bilateral, nu. Moldova a realizat eforturi concrete, iar ministrul pentru Afacerile Europene sau cel de Externe au avut discuții coordonate cu omologii ucraineni. Însă, Bucureștiul s-a limitat la discuții în format trilateral sau multilateral, fără acțiuni concrete în sprijinul aderării Ucrainei.“

„În ultimele întâlniri de la Odessa, Kiev sau Chișinău, nu s-au adoptat declarații oficiale de sprijin pentru aderarea Ucrainei la UE. Au fost doar declarații generale, în timp ce pașii concreți lipsesc.“

Președinția maghiară: România Mare la orizont – riscuri excesive

Declarația Maiei Sandu a atras reacții intense în Ungaria, care, așa cum sublinia și Radu Carp, se opune vehement aderării Republicii Moldova și Ucrainei la UE.

Potrivit publicației Maszol, România își asumă o poziție riscantă față de Ungaria, în condițiile în care UE leagă aderarea Moldovei și Ucrainei, fapt ce complică relațiile bilaterale.

„Bruxelles-ul insiste asupra pachetului de aderare Ucraina-Moldova, ceea ce ar putea, de asemenea, să creeze tensiuni între București și Budapesta.“

Se discută dacă există șanse pentru unificarea României cu Moldova. În contextul actualei reorganizări globale, răspunsul este: da. Europa ar fi deschisă acestei opțiuni, deoarece Berlinul și Parisul sunt ocupați cu alte preocupări, iar tema unificării servește interesele Rusiei. În prezent, nu există o majoritate în Moldova pentru unirea cu România, dar această situație se poate schimba în câțiva ani, prin propagandă adecvată.

România va accepta un conflict prelungit cu Moscova pentru a crea o Mare Românie?

„Conducerea românească nu se axează oficial pe această problemă, însă mass-media din București sensibilizează tot mai agresiv opinia publică privind unirea cu Moldova. Se menționează rar faptul că Moldova face parte din sfera de influență a Rusiei, asemenea Venezueei și statutul său de zonă de interes pentru Statele Unite.”

„Întrebarea reală este dacă România va accepta un conflict prelungit cu Moscova pentru a realiza o Mare Românie. Procesul de schimbare a ordinii globale a dus deja la evoluții surprinzătoare, iar pașii politici mici pot escalada rapid într-un conflict armat. România ar putea declanșa un conflict dacă își asumă serios unificarea cu Moldova.”

RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

• Suntem mai aproape de unirea cu Moldova? Un renumit politolog explică, în exclusivitate pentru Gândul, de ce anul 2026 seamănă cu momentul Marii Uniri din 1918. „Nezbătut nicio variantă”
• Transnistria reprezintă un obstacol major pentru aderarea Moldovei la UE. Retragerea trupelor rusești necesită negocieri cu Rusia, Chișinăul fiind nepregătit
• Cristoiu analizează implicațiile declarației despre unirea României cu Moldova: Maia Sandu nu spune adevărul