Gazetarul Cristian Tudor Popescu atrage atenția asupra degradării limbii române în mass-media, asociind această tendință cu declinul general al societății. După monitorizarea posturilor de știri timp de trei zile, acesta a identificat zeci de greșeli frecvente, pe care le-a prezentat într-un comentariu public.

Monitorizarea și constatările lui Cristian Tudor Popescu

Popescu a urmărit exclusiv persoane publice din mass-media, pentru a evalua modul în care limba română este folosită în discursul public. În prima zi, jurnalistul a sesizat 27 de greșeli, număr pe care l-a extins după trei zile de observații.

Exemplele de greșeli evidențiate

Unul dintre exemplele invocate de Popescu vizează utilizarea numeralelor. El subliniază greșelile frecvente în expresii precum „la ora doisprezece” sau „timp de doisprezece minute”, susținând că forma corectă este „la ora douăsprezece” și „douăsprezece minute”. În schimb, formularea „doisprezece lei” este considerată corect.

Totodată, jurnalistul critică pronunțarea incorectă a numelui actorului Victor Rebengiuc și folosește cazul pentru a sublinia neglijența în exprimare. El precizează că numele corect al actorului este Rebengiuc, și nu Rebenciuc.

Popescu atrage atenția și asupra utilizării inadecvate a expresiei „ca și” în contexte de comparare, susținând că aceasta este incorectă. Potrivit opiniei sale, corect este să se folosească „și” sau alte formulări, evitând construcțiile cu „ca și”. El explică faptul că „ca și” aparține unei categorii de expresii pentru comparație de egalitate, nu pentru superioritate.

Corectitudinea numerale și greșelile frecvente

Jurnalistul explică diferența între utilizarea numeralei ordinale și cardinală, exemplificând cu cazul „ora douăsprezece”. El menționează că „ora” fiind substantiv feminin, prefixul trebuie să fie „două”, nu „doi”.

De asemenea, Popescu critică formularea „e mai tare ca mine”, considerând că „ca” exprimă egalitate și nu superioritate. El sugerează utilizarea corectă „e mai tare decât mine”.

Popescu mai indică greșelile frecvente legate de utilizarea „decât” în propoziții afirmative, fraze în care acesta trebuie înlocuit cu „doar” sau „numai”. De exemplu, expresia „am avut decât un document” trebuie reformulată pentru corectitudine.

Rezultate și cele mai semnificative erori semnalate

Unele dintre cele mai frecvente greșeli identificate se referă la formulări precum „mascații au deșcins”, în loc de „descins”, și accentuarea improprie a unor cuvinte, precum „trafic” sau „complice”.

Popescu critică și expresia „nici într-un fel”, preferând varianta corectă „în niciun fel”.

Alte greșeli semnalate sunt: „mulțumesc de invitație” în loc de „mulțumesc pentru invitație” și formularea „măsura care am luat-o”, fără utilizarea prepoziției „pe”.

Jurnalistul relevă și deformări ale termenilor, precum „mezamplas” sau „mezamplast”, în loc de corectul „mizanplas”. În plus, se semnalează greșeli precum „abea acum” (corect „abia acum”) sau „internat pe secție” în loc de „internat în secție”.

Observații suplimentare despre exprimări

Popescu critică în special utilizarea greșită a prepoziției și a construcțiilor comparative, exemplificând: „e mai tare ca mine” (corect: „e mai tare decât mine”).

El face diferența între utilizarea corectă a „decât” în expresii comparative afirmative, unde trebuie folosit „doar” sau „numai”. De exemplu, propoziția „avem decât 7 angajați” trebuie reformulată pentru corectitudine.

Printre alte exemple, pentru exprimări precum „trafic” sau „complice”, Popescu recomandă pronunțarea cu accent pe prima silabă, pentru a evita greșelile. El subliniază și greșelile de accentuare și formulare precum „nici într-un fel” și „mulțumesc de invitație”.