Cheltuielile guvernului condus de Bolojan cu dobânzile au înregistrat o creştere de 50% în primele 9 luni ale anului 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, conform unui document al Ministerului Finanțelor analizat de Gândul.

Până în septembrie, executivul a alocat deja 40 mld. lei exclusiv pentru aceste costuri. În schimb, cheltuielile cu investițiile au scăzut cu 6% și au totalizat tot 40 mld. lei. Cu alte cuvinte, guvernul Ilie Bolojan investește în sectorul public sume egale cu cele plătite pentru dobânzile datoriei publice.

Guvernul se împrumută pentru a achita datoriile

În esență, dobânzile reprezintă 40% din deficitul bugetar de 100 mld. lei. Deficitul indică diferența dintre încasările din taxe și impozite și cheltuielile totale ale statului. Atunci când cheltuielile depășesc veniturile, autoritățile trebuie să se împrumute pentru a acoperi această diferență.

De asemenea, guvernul are nevoie de finanțare pentru a rambursa datoriile vechi, ajunse la scadență. Dacă, de exemplu, a contractat un credit acum 10 ani și a plătit doar dobânda, la scadență trebuie să returneze suma principală. Astfel, guvernul se împrumută nu doar cu 150 mld. lei, cât reprezintă deficitul pentru anul în curs, ci cu 260 mld. lei, diferența fiind pentru plata principalului rambursat anterior.

Numai în ultima lună, guvernul Bolojan s-a împrumutat cu peste 3 mld. lei, la dobânzi ce depășesc 7%.

Investițiile, neglijate în buget

Cheltuielile pentru proiecte de investiții din fondurile naționale, numite și „cheltuieli de capital” în execuția bugetară, au scăzut cu 6% în perioada ianuarie-septembrie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Guvernul a alocat 40 mld. lei pentru aceste investiții, cu 3 mld. lei mai puțin decât în anul anterior.

Cele mai mari cheltuieli ale statului, precum salariile angajaților din sistemul public, nu pot fi ajustate rapid, spre deosebire de investiții, care sunt anterior sacrificate în cazul constrângerilor bugetare. De exemplu, cheltuielile pentru salariile bugetarilor au totalizat 127 mld. lei, în creștere cu 6%.

Cheltuielile pentru bunuri și servicii au fost de 71 mld. lei (+7%), iar plățile pentru pensii și asistență socială au însumat 188 mld. lei (+13%).

Creșterea dificultăților în gestionarea datoriei publice

Datoria publică a României a depășit 1.000 mld. lei și reprezintă peste 57% din Produsul Intern Brut, nivel aproape critic. Înainte de pandemie, când datoria s-a mărit semnificativ, economiștii considerau că pragul maxim admisibil pentru o economie precum cea a României este de 45% din PIB.

De la 37% din PIB în 2019, datoria a crescut rapid și se apropie de limita de 60% din PIB, care este plafonul stabilit prin acordurile Uniunii Europene. Aceasta nu mai reprezintă doar o opinie a specialiștilor, ci o constrângere legislativă europeană.

Totuși, alte state membre, precum Grecia sau Franța, dețin datorii peste 100% din PIB, ceea ce ilustrează diferențele de capacitate de rambursare, nu doar nivelul datoriei, conform economistilor. Cu alte cuvinte, importanța nu e doar în suma datorată, ci și în potențialul de colectare a taxelor și impozitelor pentru returnarea acestor obligații.

În loc să stimuleze creșterea economică prin investiții publice, guvernul a redus fondurile pentru dezvoltare, în timp ce cheltuielile pentru dobânzi și pentru bunuri și servicii au explodat. Deși, temporar, investițiile reprezintă o cheltuială, ele generează dezvoltare durabilă și venituri fiscale pe termen lung prin crearea de noi locuri de muncă și afaceri.

Autorul recomandă: