Guvernul Bolojan suferă o nouă înfrângere în procesul legislativ. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ pentru proiectul de lege care vizează reformarea pensiilor speciale din justiție, avizul fiind emis după eșecul din 20 octombrie, când Curtea Constituțională a declarat „în integralitate” neconstituțională legea aprobată prin angajarea răspunderii de către Executiv. În avizul nr. 961/28.11.2025, CL reafirmă necesitatea „reconsiderării totale” a proiectului.
Consiliul observă că forma actuală repete, „într-o proporție majoritară”, o inițiativă anterioară criticată sever. Într-un mod aproape identic, proiectul a fost trecut pentru angajarea răspunderii pe 4 septembrie. La data de 20 octombrie, CCR l-a declarat neconstituțional, iar Parlamentul a respins legea în ședință comună la 26 noiembrie.
Consiliul Legislativ acuză Guvernul de „modificări ale argumentației de bază”
Spre deosebire de proiectul anterior (PL-x nr. 242/2025), Consiliul aduce o acuzație gravă – Guvernul „schimbă argumentația de bază” din expunerea de motive, deși „nici situația de fapt” și „cadrul legislativ relevant” nu ar suferi modificări.
Avizul unanim negativ evidențiază un deficit deja sancționat de Curte – viciile de constituționalitate ale procedurii de adoptare și relația cu CSM. În Decizia 479/2025, CCR a constatat că legea este neconstituțională în ansamblul său.
Consiliul Legislativ reafirmă și accentuează poziția CCR. Din documentația transmisă, CL menționează că „nu este clar” dacă proiectul a fost remis CSM înainte de finalizarea consultărilor publice și avizării interinstituționale.
Expunerea de motive este insuficientă, iar impactul legii „neestimabil”
Consiliul critică expunerea de motive a inițiativei legislative, care nu include elementele solicitate de Legea 24/2000, inclusiv estimarea impactului bugetar pe termen scurt și lung. Impactul menționat este vag: „impactul bugetar este pozitiv și nerecuperabil”, datorită lipsei datelor despre numărul persoanelor care vor solicita pensie.
Cele patru asociații reprezentative ale magistraților salută în mod unanim decizia CCR.
De asemenea, Consiliul evidențiază absența analizelor privind impactul social și „efectul asupra drepturilor și libertăților fundamentale”, precum și lipsa previziunilor bugetare reale și a potențialelor beneficii.
CL avertizează asupra consecințelor posibile ale legii. Măsurile propuse ar putea duce la „repercusiuni grave” asupra instanțelor și parchetelor, „accelerarea pensionărilor”, „demisii” și „scăderea atractivității profesiei. În plus, Consiliul subliniază neglijarea impactului asupra sistemului juridic, inclusiv lipsa referirilor la hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, deși acestea „existență clar”.
Tranziția de 15 ani limitează posibilitatea eșalonării pentru un procent infim de magistrați
Consiliul califică drept abusiv procesul de creștere progresivă a vârstei de pensionare a magistraților, pe durata de 15 ani. Prin „majorarea vârstei de pensionare cu 18 ani în doar 15 ani” și eliminarea vechilor condiții, doar un „procent foarte redus” dintre magistrați ar beneficia de eșalonare. Pentru restul, creșterea devine „bruscă, direct la 65 de ani”, fără etapizare, contrar deciziilor CCR.
CL evidențiază un risc major pentru judecători și procurori militari, care ar rămâne în sistem conform Legii 223/2015, pensionându-se între 45 și 52 de ani, cu reducere de până la 13 ani și pensie de 65% din media brută. Magistrații civili ar fi împinși spre vârsta de 65 de ani, cu o pensie de 55%, plafonată la 70%.
Guvernul este acuzat de exercitare a presiunii asupra unei puteri a statului
În final, Consiliul Legislativ sugerează că inițiativa legislativă poate constitui o formă de presiune instituțională: „Separarea și echilibrul… dispar atunci când măsurile… exercită efecte represive asupra unei alte puteri vitale a statului”, creată „tocmai pentru garantarea drepturilor și libertăților fundamentale”.
Astfel, pe baza acestor argumente, CL solicită ca proiectul să fie „reconsiderat în integralitate”, atât din perspectiva soluțiilor, cât și din cea a tehnicii legislative, cu respectarea deciziilor CCR și a principiului separației puterilor, într-un cadru de „colaborare sinceră” între instituții.
RECOMANDĂRILE AUTORULUI
Se ridică întrebarea dacă Guvernul continuă jocul de poker cu cel de-al doilea proiect privind pensiile magistraților, precum o metodă de a păcăli CCR, cu un proiect aproape identic.
Informații din coaliție. Olguța Vasilescu despre conflictele cu premierul: „Bolojan probabil este obișnuit cu situația din Oradea – nimeni nu comentează”
