România are infrastructura și acces la fonduri europene pentru digitalizare, însă întâmpină obstacole legate de birocrație, lipsa coordonării și deficitul de competențe digitale. Acestea au fost principalele mesaje transmise în cadrul conferinței „Europa Connect – România Digitală”, organizată la InterContinental Athenee Palace.

Probleme ale digitalizării în România

Oficialii și reprezentanții mediului privat au subliniat că actualele provocări ale digitalizării țin de accelerarea implementării proiectelor și de pregătirea resurselor umane. România dispune de infrastructură performantă, însă procesul de digitalizare birocratic este lent și fragmentat.

Președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a afirmat că legislația nu reprezintă o barieră pentru progresul digital, deși a admis că digitalizarea administrației se face cu încetinitorul, având rezultate inegale.

Criticile aduse de reprezentanți ai mediului privat au fost directe. Senatorul Ciprian Rus a spus că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii”. Deputatul Radu Mihaiu a avertizat că digitalizarea administrației este „lăsată voit pe ultimul loc”, din cauza standardelor duble și a legilor care mențin birocrația.

Implicații economice și de securitate

Cristian Bușoi, vicepreședintele comisiei pentru industrie și cercetare din Parlament, a evidențiat că viitorul competitivității naționale depinde de digitalizare. El a avertizat că, în lipsa investițiilor rapide în tehnologie, România riscă să piardă avansul în competiția globală.

Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a spus că România nu are probleme de fond cu fondurile europene, ci de capacitatea de a le absorbi. El a adăugat că digitalizarea va duce la o creștere semnificativă a cererii de energie.

Reprezentanții Băncii Naționale a României și ai Directoratului Național de Securitate Cibernetică au insistat asupra nevoii de coordonare a legislației europene pentru creșterea securității digitale. Asociația Română a Băncilor a semnalat că doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră.

Capacitatea administrativă și strategia digitală

Concluzia comună a dezbaterii este că România nu se confruntă cu lipsa resurselor financiare sau tehnologice, ci cu incapacitatea de a transforma strategiile în rezultate concrete. Fără un plan clar și responsabilități bine definite, digitalizarea poate rămâne doar o expresie fără fundament real.

Legislația și procesul administrativ trebuie să fie adaptate pentru a sprijini reforma digitală, susțin participanții la eveniment. În lipsa acestor măsuri, digitalizarea riscă să se reducă la un slogan.

Tema și direcții de dezvoltare

Printre subiectele discutate s-au numărat strategia digitală europeană în noul context geopolitic, inițiative legislative precum Digital Networks Act, Cloud and AI Development Act, Chips Act și Quantum Act. S-a analizat implementarea fondurilor europene din PNRR și programele de coeziune pentru digitalizare, precum și interesele României pentru finanțare în cadrul noului cadru financiar multianual 2028-2034.

Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitezarea dialogului cu instituțiile europene. În cadrul seriei de evenimente, partenerii au inclus Vodafone, Banca Transilvania, Erbasu Construcții, Hidroelectrica și Transgaz.

Recomandări și declarații

Senatorul Ciprian Rus a afirmat că „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”. Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor, a propus un model „1-1-1”, care să combine fonduri europene, bani naționali și investiții private pentru a multiplica impactul finanțărilor.

Vicepreședintele ADR, Andrei Niculae, a spus că țara a făcut cele mai mari progrese din UE în domeniul digitalizării și că progresul trebuie continuat.