Sâmbăta Colivelor din 2026 marchează prima dintre cele șase sâmbete dedicate pomenirii celor adormiți în timpul Postului Paștelui, zi cunoscută în tradiția ortodoxă și ca Sâmbăta Sfântului Teodor Tiron. În această zi, credincioșii participă la slujbe speciale de parastas și fac acte de milostenie, având o semnificație profundă în spiritualitatea ortodoxă.

Tradiții și rânduieli specifice zilei

Credincioșii ortodocși consideră această zi ca fiind prima dintre cele șase sâmbete ale morților din perioada Postului Paștelui. În aceste zile, rugăciunile pentru sufletele celor plecați se împletesc cu gesturi simbolice precum împărțirea de alimente de post.

În biserici, se oficiază slujbe speciale iar populatia aduce colivă și alte daruri, care sunt sfințite și apoi împărțite de pomană. Toate alimentele trebuie să fie conforme cu rânduiala de post, excluzând carne, ouă, lapte sau alte produse de origine animală.

Printre alimentele specifice se numără coliva din grâu fiert îndulcit, colaci de post, vin pentru parastas, fructe, nuci, covrigi și preparate culinare precum sarmale de post, pilaf sau fasole.

Aceste gesturi au rolul de a păstra vie memoria celor trecuți și de a evidenția legătura dintre rugăciune și milostenie. Familiile organizează mesele de pomenire exclusiv cu mâncare de post, în semn de respect față de cei adormiți.

Originea și semnificația zilei

Legenda legată de Sâmbăta Colivelor este asociată cu perioada împăratului Iulian Apostatul. Se spune că acesta ar fi încercat să împiedice creștinii să țină postul, poruncind întinare a alimentelor din piețe.

Arhiepiscopul Eudoxie ar fi avut un vis în care Sfântul Teodor i-a indicat să fiarbă grâu și să îl împartă pentru evitarea alimentelor considerate necurate. Acest episod a dat naștere obiceiului de a pregăti coliva și de a face pomeniri în prima sâmbătă a postului.

Pomeniri și tradiții de-a lungul Postului Mare

Perioada Postului Paștelui, cunoscută și sub denumirea de „Păresimi”, durează peste 40 de zile. În fiecare sâmbătă din această perioadă se organizează pomeniri pentru cei adormiți, creând astfel un ciclu de slujbe dedicate morților.

Ultima pomenire are loc în Sâmbăta lui Lazăr, marcând finalul sluţelor de pomenire și trecerea la pregătirea pentru Învierea Domnului.

Pentru credincioși, Sâmbăta Colivelor are o încărcătură spirituală profundă, fiind o zi de rugăciune, pomenire și acte de dărnicie.

Obiceiuri și restricții în ziua de Sâmbăta Morților

În această zi, este recomandat ca oamenii să se împace între ei, să ceară iertare și să evite certurile. Ceremonia include împărțirea de daruri și hrană sărăciașilor, aprinderea de lumânări la morminte — cel puțin două — pentru a încălzi sufletele celor trecuți.

Se recomandă ca cei prezenți să fie îmbrăcați curat, iar femeile să poarte acoperământ la cap. În pachete, trebuie adăugat câte un colac, un prosop și lumânări.

Se spune că nu este indicat să circule noaptea, pentru a nu deranja sufletele celor adormiți, iar intervalul din ajun și de Moși, noaptea în care se întorc sufletele, trebuie evitat.

Alte restricții includ evitarea aruncării gunoiului și circulației pe drumuri izolată, considerată zone pietruite de duhuri necurate.

Nu se recomandă nici să mergi la fântână sau prin răscruci de drumuri, pentru că aceste locuri sunt considerate teritorii ale spiritelor.

Recomandarea tradiției este să pregătești colivă conform rețetei tradiționale, folosind arpacaș fiert în 9 ape, iar acțiunea are loc de obicei în zilele anterioare evenimentului.

Carnea și alte alimente de origine animală sunt excluse, iar preparatele trebuie să fie de post, precum sarmale, fasole sau pilaf, în conformitate cu rânduiala bisericească.

Zombiepaițul, coliva și alte ritualuri rămân piloni esențiali în păstrarea sufletelor adormiți în sufletul credincioșilor ortodocși.