Economia României va înregistra stagnare în anul 2026, conform estimărilor Comisiei Europene, după o creștere modestă de 0,7% în 2025. O revenire mai semnificativă ar putea avea loc abia în 2027, când creșterea PIB-ului este estimată la 2,3%.

Perspectiva economică pentru următorii ani

Comisia Europeană anticipează o încetinire a evoluției economice, cu o creștere de doar 0,1% în 2024. Aceasta se datorează ajustărilor fiscale pentru reducerea deficitului, inflației ridicate și costurilor energiei.

Inflația este estimată la 7% pentru acest an. Oficialii europeni avertizează că aceste factori vor limita consumul populației și vor deteriora puterea de cumpărare a românilor.

Indicatorii economici și evoluția pieței

Comisia observă o scădere a încrederii consumatorilor și reducerea vânzărilor din retail. Producția industrială și turismul intern înregistrează, de asemenea, declinuri. Rata șomajului ar putea urca până la 6,3% în 2026, pe fondul unei piețe a muncii mai răcoroase.

Investițiile din fonduri europene și exporturile nete sunt considerate factori de stabilizare, capabili să atenueze impactul încetinirii economice.

Factori ce vor influența creșterea economică

Bugetul public va beneficia de proiecte din PNRR, în special în infrastructură și sectorul rezidențial, susținând astfel economia. Cu toate acestea, instabilitatea politică și tensiunile geopolitice pot afecta încrederea investitorilor.

Deficitul bugetar urmează să se reducă gradual până în 2027, în urma măsurilor de austeritate, majorării de taxe și limitărilor de cheltuieli publice.

Datoria publică și contul curent

Comisia Europeană estimează că datoria publică va continua să crească, depășind 63% din PIB la finalul lui 2027. În același timp, deficitul de cont curent se va diminua treptat, fiind asigurat de condițiile mai favorabile de finanțare.

Se preconizează o revenire a creșterii economice mai solide în 2027, sprijinită de reducerea inflației la 3,7% și de eforturi de consolidare fiscală. Cheltuielile pentru apărare sunt așteptate să urce la 1,8% din PIB.

Recomandări și alte puncte de interes

Printre recomandările autorului se numără monitorizarea continuă a reformelor și proiectelor din PNRR, precum și controlul investițiilor străine, având în vedere creșterea datoriei externe.

Se menționează că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, sub guvernarea Bolojan, și este supusă monitorizării Bruxelles-ului pentru implementarea reformelor.

Programul Rabla va continua în 2026, cu o suplimentare de 100 de milioane de lei față de valoarea inițială, conform datelor anunțate de ministrul Mediului.

Un alt aspect salient este criza demografică, ale cărei cauze nu sunt doar economice, ci și legate de factori sociali și de sănătate, potrivit cercetătorilor.

Sursă foto: Shutterstock – imagini cu rol ilustrativ.