Președintele României, Nicușor Dan, și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, oferă explicații diferite privind drona rusă care a căzut pe un bloc din Galați. În timp ce Dan afirmă că drona a fost parte dintr-un roi de 43 de aparate care vizau portul Reni și a fost deviată de apărarea antiaeriană ucraineană, Miruță susține că datele primite vizează doar originea și compoziția dronei, fără a confirma schimbarea direcției.

Nicușor Dan explică traiectoria dronei

Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona era rusă, de tip Gheran 2, și a făcut parte dintr-un roi de 43 de drone. Acestea au fost trimise din zona portului Reni, în vestul Dunării, și au vizat portul Reni din Ucraina. Drona lovită de ucrainean, apoi a schimbat traiectoria și a intrat pe teritoriul României, a explicat președintele. El a menționat că resturile dronei identificate sunt complet identice cu cele ale unei drone Gavran 2, confirmând originea rusească.

Dan a precizat că toate cele 43 de drone aveau ca țintă zona Reni și că drona lovită nu a avut o țintă specifică, sugerând că a fost un atac de amploare din partea unui roi de drone. El a reafirmat faptul că drona a fost deviată de la ținta inițială de către apărarea ucraineană și că această informație rezidă din datele colectate.

Variantele prezentate de Radu Miruță

Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării, a evitat să confirme explicația președintelui. Într-un interviu la Digi24, oficialul a spus că datele primite vizează componentele și sursa dronei, nu și cauza care a determinat schimbarea traiectoriei.

Miruță a afirmat că drona este de fabricație rusă și că, dacă există voci în Rusia care contestă această informație, acestea sunt invitate să prezinte seria și fabrica produsului. El a mai spus că drona transporta aproximativ 30 de kilograme de trinitrotoluen (TNT) și că responsabilitatea pentru incident revine Rusiei, întrucât, potrivit lui, nu există nicio scuză pentru faptul că o dronă de proveniență rusă a intrat în spațiul aerian românesc.

Ministrul a mai precizat că nu deține date privind dacă drona a fost direcționată intenționat sau dacă și-a pierdut comunicația. Expertiza asupra epavei ar putea oferi mai multe detalii despre circumstanțele incidentului, a adăugat el.

Refuzul de confirmare a schimbării traiectoriei și poziția oficială

Miruță a subliniat că discuția despre motivul exact pentru care drona și-a schimbat direcția „este o fentă în spațiul public”. El a adăugat că radarele au detectat traseul dronei, venind dinspre Marea Neagră, trecând Dunărea și intrând în spațiul aerian al României, unde s-a prăbușit în Galați.

Oficialul a afirmat că nu pot fi confirmate informațiile potrivit cărora drona a fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană, iar orice dezbatere pe această temă riscă să distragă atenția de la o problemă mai importantă. Totodată, a menționat că drone care au trecut anterior în România aveau urme de gloanțe, sugerând posibilitatea ca și dronele recente să aibă astfel de urme.

Importanța expertizei și contextul internațional

Miruță a indicat că expertizarea epavei de către serviciile românești ar putea clarifica mai multe aspecte ale incidentului, inclusiv dacă drona avea urme de gloanțe sau alte dovezi relevante. El a explicat că radiolocatoarele au detectat traseul dronei, dar nu pot confirma dacă a fost direcționată intenționat sau dacă și-a pierdut comunicația.

Discuțiile privind cauza exactă a traiectoriei dronei sunt considerate de oficiali drept o dezbatere în spațiul public care riscă să distorsioneze analiza tehnică și responsabilitatea incidentului.