În societatea contemporană, caracterizată de o digitalizare accelerată și o prezență tot mai extinsă a inteligenței artificiale în diverse domenii, inclusiv justiție, sistemele judiciare sunt afectate.

În numeroase state, chiar și cele cu tradiții democratice și judiciare solide, activitatea judecătorilor și a instanțelor este susținută, completată, dar uneori și înlocuită de algoritmi.

Această abordare, denumită justiție digitală, presupune generarea parțială sau totală a deciziilor legale, evaluărilor riscurilor, sau chiar a hotărârilor, prin intermediul algoritmilor.

Această evoluție ridică o întrebare fundamentală: cine este responsabil pentru justiția digitală? Putem avea încredere că „justiția algoritmică” va respecta adevărul, echitatea și drepturile fundamentale?

De la lege la cod, evoluția digitalizării în sistemul judiciar

Sistemul judiciar tradițional se bazează pe interpretarea și aplicarea legilor de către judecători, având la bază legi scrise, precedente și principii morale și sociale.

Cu toate acestea, creșterea litigiilor, presiunea pentru eficiență și transparență a determinat introducerea tehnologiei în cadrul sistemului.

Unele dintre aplicațiile digitale cele mai des întâlnite sunt:

• Sisteme de management electronic al dosarelor, care digitalizează arhivele, permit accesul rapid la documente și urmăresc procedurile.

• Instrumente de analiză a probelor digitale, utilizate în expertize și investigații criminale.

• Algoritmi de predicție a riscurilor, adesea folosiți în procesele penale pentru a decide asupra arestului preventiv, a eliberării condiționate sau chiar a pedepsei.

Aceste instrumente oferă beneficii evidente: reduc timpul de procesare, micșorează costurile, pot diminua erorile umane și asigură o anumită predictibilitate a deciziilor.

Dar, în același timp, ele introduc o formă de „codificare a dreptății” care, dacă nu este gestionată cu precauție, poate deveni o unealtă cu două tăișuri.

Cine scrie codul și cu ce interese?

Un punct crucial al justiției digitale este cine creează codul. Software-ul juridic nu este neutru; este rezultat al deciziilor, presupunerilor și înțelegerii programatorilor, uneori în colaborare cu experți juridici.

De exemplu, în anumite state, s-au dezvoltat algoritmi care analizează riscul de recidivă pentru a decide asupra eliberării înainte de proces. Un exemplu controversat este sistemul COMPAS.

Studiile au evidențiat potențiale părtiniri rasiale ale acestui algoritm, care supraestimează riscul de recidivă în cazul persoanelor de culoare.

Aceste exemple demonstrează că algoritmii reflectă valorile, prejudecățile și datele folosite în dezvoltarea lor.

Unele date istorice pot conține discriminări sociale sau greșeli sistemice care, integrate în modele automatizate, se perpetuează și se amplifică.

De asemenea, mulți algoritmi sunt dezvoltați de companii private, cu interese comerciale sau legături politice, ceea ce creează îngrijorări legate de responsabilitate și control democratic.

Implicațiile juridice și etice ale algoritmilor în justiție

Un risc major al justiției digitale este înlocuirea legii cu codul, transformând algoritmul într-o formă de normă.

Legea, în sistemele democratice, este elaborată într-un proces public, transparent, cu consultări și posibilități de modificare.

Principii fundamentale, precum egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil, prezumția de nevinovăție, nu sunt ușor de codificat într-un algoritm.

Însă, atunci când decizia judiciară este luată parțial sau total de un software, apare problema respectării acestor principii.

Ce drepturi are o persoană condamnată bazat pe un algoritm pe care nu-l înțelege? Cum poate fi contestată o decizie a cărei logică este proprietate intelectuală a unei companii? Cine este responsabil pentru erorile algoritmului?

Un exemplu concludent este cazul din Olanda, unde o decizie administrativă a fost anulată pentru că nu a respectat dreptul la un proces echitabil din cauza lipsei unei analize umane.

Transparență și responsabilitate în era algoritmilor

Pentru protejarea drepturilor fundamentale în justiția digitală, sunt necesare:

1. Transparență: Utilizatorii trebuie să aibă acces la explicațiile modulului de funcționare a deciziilor automate.
2. Responsabilitate umană: Deciziile automate trebuie să fie sub controlul judecătorilor, permițând analiza contextuală.
3. Reglementare clară: Legislația trebuie să limiteze utilizarea algoritmilor în justiție și să asigure dreptul la contestare.
4. Evitați părtinirile: Utilizarea datelor reprezentative este esențială pentru dezvoltarea algoritmilor.

Justiția digitală în România

România se află într-un stadiu incipient al digitalizării justiției. Sistemele de management electronic al dosarelor au fost introduse în 2015.

În continuare, sunt eforturi pentru digitalizarea procedurilor, dar automatizarea deciziilor judiciare este limitată, datorită resurselor și necesității păstrării controlului uman.

Cu toate acestea, Romania trebuie să ia în considerare experiența altor state pentru proiectele viitoare.

Fără o reglementare clară, riscul inechităților și pierderea încrederii în justiție este real.

Când codul înlocuiește legea

Justiția digitală nu este inevitabilă, ci un proces pe care societatea trebuie să îl gestioneze responsabil.

Statul trebuie să asigure:

• Accesul și transparența deciziilor judiciare.
• Protecția drepturilor fundamentale.
• Responsabilitatea și controlul democratic al instituțiilor publice.
• Participări active ale publicului și profesionștilor drept la dezbaterea tehnologiei.

Judecătorii nu trebuie să devină pur și simplu executanți ai unor coduri scrise de persoane necunoscute cu detaliile cazului.

Echilibrul corect între tehnologie și justiție

Tehnologia introduce modificări semnificative în administrarea dreptății.

Justiția digitală poate fi benefică, însă necesită reglementare clară, transparență și control uman.

Când tehnologia începe să înlocuiască legea, este vital să ne întrebăm despre responsabilități și protecția drepturilor cetățenilor.

Fără soluții, există riscul unei scăderi a suveranității justiției și a drepturilor fundamentale, de aceea este important discuții pentru o abordare corectă.