Instanța supremă a României a decis, prin Hotărârea nr. 357/2025, că legea privind măsurile bugetare și fiscale, susținută de Executiv, respectă Constituția.

Marți, Curtea Constituțională a respins contestația AUR legată de legea fiscală, adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale.

CCR: Legea contestată a fost adoptată pentru a consolida stabilitatea financiară a României, asigurând o corectare durabilă a deficitului excesiv.

Contestatorii legii au susținut că deficitul bugetar excesiv este o problemă de politică europeană, reglementată de articolul 126 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Aceștia au afirmat că măsurile necesare pentru corectarea deficitului excesiv țin de politica externă a României, fiind parte a angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană. Stabilirea direcțiilor politicii externe este responsabilitatea Președintelui României, iar Guvernul doar le aplică. Totuși, Guvernul a susținut în justificarea legii că scopul acesteia este corectarea deficitului și consolidarea sustenabilității financiare, o decizie strategică care, potrivit contestatorilor, necesită implicarea și aprobare din partea Președintelui.

Curtea a mai constatat că propunerea legislativă urmărește adoptarea măsurilor bugetare și fiscale, modificând diverse acte normative, inclusiv OUG nr. 77/2009 privind jocurile de noroc. Modificările sunt justificate de scopul unic de creștere a veniturilor statului. Astfel, complexitatea legii nu contravine Constituției, deoarece toate modificările au același scop: consolidarea stabilității financiare. De asemenea, Curtea a apreciat unitatea de reglementare a legii, în ciuda unor decizii anterioare în care a criticat eterogenitatea unor proiecte legislative.

Curtea a reiterat că asumarea răspunderii guvernamentale este un instrument legal și că CCR nu evaluează oportunitatea deciziilor guvernamentale, ci conformitatea acestora cu normele fundamentale.

Referitor la lipsa urgenței, Curtea a considerat că, deși deficitul bugetar era cunoscut anterior, perpetuarea și agravarea problemei justifică luarea rapidă de măsuri. Dat fiind că ordonanțele de urgență nu pot fi utilizate pentru stabilirea unor noi contribuții, Guvernul a apelat la procedura asumării răspunderii. Chiar dacă unele prevederi intră în vigoare ulterior, urgența măsurilor principale nu este afectată.

Contestatorii au argumentat că legea introduce modificări fiscale importante fără o justificare clară și o consultare publică adecvată, încălcând astfel principiul proporționalității. Ei au subliniat lipsa evaluării unor alternative mai puțin restricționante, a măsurilor compensatorii pentru grupurile vulnerabile și a unei perioade de tranziție, aspecte care ar afecta drepturile cetățenilor.

Curtea a respins aceste critici, argumentând că acestea privesc opțiuni de politică fiscală, nu probleme de constituționalitate. De asemenea, Curtea a reiterat că nu evaluează argumentele din motivarea inițială, ci doar interpretează legea. Referitor la consultarea publică, Curtea a subliniat că aceasta nu este o cerință constituțională, ci doar o posibilitate reglementată legislativ. Prin urmare, lipsa dezbaterii publice nu este o încălcare a Constituției.

Motivarea Curții Constituționale poate fi consultată AICI.