Curtea Constituțională a României nu a adoptat o decizie finală asupra legii promovate de Guvernul Bolojan, vizând modificarea pensiilor de serviciu ale magistraților, în urma unor dezbateri tensionate ce au durat peste trei ore. Subiectul, deosebit de sensibil pentru sistemul judiciar, a declanșat o confruntare juridică de amploare, iar hotărârea finală a fost amânată pentru o dată limită cu implicații directe în atingerea obiectivelor din PNRR.

CCR prorogă decizia pentru 28 decembrie

Cei nouă judecători constituționali au analizat legislația supusă verificării de constituționalitate, însă discuțiile aprinse nu au condus la o hotărâre. CCR a stabilit un nou termen pentru duminică, 28 decembrie, la ora 13:00. Anunțul oficial al instanței a fost succint:

„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie, ora 13:00”, a declarat Curtea.

Ședința a început la ora 10:00 și a inclus o oră dedicată altor acte normative, însă cele mai intense discuții au vizat modificările aduse pensiilor magistraților. Dezbaterile au început efectiv la ora 11:00 și s-au încheiat în jurul orei 15:50, incluzând o pauză de o oră.

Data stabilirii hotărârii de către CCR coincid cu termenul-limită de o lună pentru finalizarea reformelor necesare pentru accesarea celor 231 milioane de euro din PNRR.

Argumentele ICCJ în sesizarea adresată Curții Constituționale

Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a atacat legea printr-un material extins, susținând că prevederile noii reglementări afectează magistrații în mod discriminatoriu comparativ cu alte categorii beneficiare de pensii de serviciu.

Instanța supremă afirmă că legea:

„Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
Încalcă grav independența justiției;
Elimină efectiv pensia de serviciu pentru magistrați;
Încalcă standardele internaționale stabilite prin jurisprudența CJUE și CEDO;
Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;
Utiliza termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept”.

Totodată, ICCJ susține că urgența invocată de Executiv nu este justificată:

„Invocarea condiționalităților Jalonului 215 din PNRR a fost scoasă din context și nu corespunde realității conform documentelor comunicate de Comisia Europeană, obiectul fiind inițial propunerea privind supraimpozitarea, nu modalitățile de pensionare care au fost considerate îndeplinite.

Invocarea condițiilor economice necesare intervenției nu a fost fundamentată de Executiv, lipsește orice date concrete care să arate impactul economic pentru anii următori și justifică urgența invocată”.

Prevederile legii asumate de Guvernul Bolojan

Guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acest proiect pentru a doua oară, în data de 2 decembrie. Legea păstrează o schimbare importantă față de versiunea respinsă anterior de CCR: extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani.

În forma actuală, legea prevede:

• pensie de 70% din ultimul salariu net;
• creșterea progresivă a vârstei de pensionare, cu un an în fiecare an, până la atingerea pragului de 65 de ani în 2042;
• stabilirea bazei de calcul la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, plafonată la maximum 70% din ultima indemnizație netă;
• posibilitatea pensionării anticipate cu 35 de ani vechime, dar cu penalizare de 2% pe an până la vârsta standard de pensionare.

Momentan, pensia de serviciu a magistraților este egală cu 80% din ultimul salariu brut.

CSM acordă aviz negativ și semnalează presiuni asupra magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ asupra proiectului, criticând modul în care dezbateri publice au fost influențate. Președinta CSM, Elena Costache, a afirmat că magistrații au fost supuși unui climat ostil:

„S-au creat condiții în care opinia publică a fost influențată într-un mod nejustificat, transformând magistrații într-o țintă a unei campanii de ură, de denigrare și dezinformare, iar reacțiile noastre firești au fost prezentate în mod eronat față de realitate”.

A mai precizat că instituția s-a confruntat cu presiuni semnificative în ultimele șase luni și a respins ideea că magistrații urmăresc privilegii:

„Nu ne urmărește dorința de privilegii, nu deținem astfel de privilegii. (…) Puterea noastră este conferită de constituție și tot ce am făcut a fost să apărăm independența justiției”.

Context mai amplu: investigația Recorder ridică semne de întrebare despre sistemul judiciar

Amânarea deciziei de către CCR coincide cu difuzarea unei investigații Recorder care analizează problemele sistemului judiciar, fenomenul prescrierilor și influența anumitor magistrați cu legături politice. Documentarul include interviuri cu procurorul militar Liviu Lascu, fostul șef al DNA, Crin Bologa, precum și cu doi magistrați care au preferat să vorbească anonim.

Investigația evidențiază cauze în care persoane influente, precum Marian Vanghelie, Cristian Burci sau Puiu Popoviciu, au beneficiat de prelungirea proceselor până la prescriere, inclusiv prin schimbări ale completurilor în momente cheie.