Inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului a atras atenția publicației britanice The Times, care compară impresionantul lăcaș de cult din centrul Bucureștiului cu celebrul edificiu Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg. Jurnaliștii de la The Times susțin că construcția Catedralei Mântuirii Neamului constituie „o provocare pentru Rusia”.

„După trei secole de la construirea primei biserici a imperiului rus la Sankt Petersburg de către Petru cel Mare, noua Catedrală din București devine cel mai mare lăcaș ortodox din lume”, evidențiază renumita publicație The Times.

„După trei secole de la edificarea primei biserici a imperiului rus la Sankt Petersburg de către Petru cel Mare, noua Catedrală din București este cel mai impresionant lăcaș de cult ortodox din lume”, menționează publicația The Times. FOTO: captură The Times

Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg, un simbol al puterii Rusiei, a fost construită în anul 1712 și reprezintă primul reper arhitectural major din capitala țaristă sub domnia lui Petru cel Mare. Proiectată de un arhitect italian, catedrala era, la acel moment, un semnal către Europa, semnaland dezvoltarea unui imperiu, în principal ortodox, dar cu aspect occidental.

Vreme de aproape trei secole, Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg a fost cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume. Un simbol major al ortodoxiei ruse, și-a pierdut această titulatură odată cu inaugurarea Catedralei Naționale din București, deschisă recent.

Situată în centrul politic al Capitalei, între Ministerul Apărării și Palatul Parlamentului, cea mai înaltă cupolă a acesteia, aurită, se evidențiază pe orizontul urban de la înălțimea de 127 de metri.

Conform analistilor de la The Times, concepția despre această biserică simbolizează afirmarea influenței externe a României și a patrimoniului său într-un moment în care Rusia încearcă să-și extindă influența spirituală în regiune. Mii de pelerini, clerici de rang înalt și oficiali au participat la ceremoniile inaugurale. Construcția, estimată la peste 300 de milioane de euro — finanțare în mare parte din fondurile contribuabililor români — a capacitatea de a primi 5.000 de credincioși în interior și peste 23.000 în suprafața din față.

Interiorul se remarcă prin cel mai mare iconostas din lume, cel mai mare clopot bisericesc în balans liber și o colecție impresionantă de mozaicuri bisericești, create pentru a părea aproape animate, modificându-se în funcție de lumina zilei. În plus, dispune de săli de concert și buncăre antiatomice.

Aceasta a devenit rapid foarte populară printre localnici. O hartă interactivă de pe site-ul Patriarhiei Române afișează în timp real numărul persoanelor în așteptare — vineri, la o săptămână după deschidere, timpul de așteptare era tot de cinci ore.

Agenția de presă Tass, controlată de Kremlin, afirmă că Bolojan a fost huiduit la inaugurare

Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au făcut declarații oficiale despre eveniment, dar comunicările din Rusia au fost marcate de un anumit scepticism față de noua construcție, iar canalele pro-Kremlin de pe Telegram au pus la îndoială legitimitatea României ca țară ortodoxă.

Tass, agenție de stat rusă, a relatat că oficiali români, între care și premierul Ilie Bolojan, au fost huiduiți la ceremonialul de inaugurare și numiți „hoți” de unii spectatori. Se acuză implicarea Rusiei în alegerile din România din anul anterior, inclusiv prin activități online destinate susținerii candidatului eurosceptic Călin Georgescu.

Laurențiu Pleșca, expert la Centrul Român de Studii Ruse: „Este o competiție de influență externă”

Laurențiu Pleșca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse din cadrul Universității din București, afirmă că noua catedrală depășește simbolul mândriei naționale ortodoxe și are și o semnificație geopolitică.

Biserica Ortodoxă Rusă, cu peste 90 de milioane de enoriași la nivel global, este cea mai mare dintre cele 17 biserici ortodoxe autocefale. În schimb, Biserica Ortodoxă Română are aproximativ 19 milioane de credincioși.

De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Biserica Ortodoxă Rusă a avut un rol tot mai activ în promovarea ideologiei propagandei de război a Kremlinului. Sub conducerea patriarhului Kirill, apropiat al lui Putin, ea a creat un sincretism între ortodoxie și naționalism.

Kirill a descris conducerea lui Putin drept „un miracol divin” și a justificat conflictul din Ucraina ca fiind o luptă împotriva „forțelor răului”.

Pe măsură ce tot mai mulți preoți și enoriași ai Bisericii Ruse din afara Rusiei, în special din Moldova, s-au arătat dezamăgiți de apropierea cu Kremlinul, inaugurarea Catedralei Naționale din România reprezintă un gest simbolic, menit să ofere o alternativă, a precizat Pleșca.

„Este o competiție de influență externă”, afirmă el. „Tot mai multe state contestă legăturile cu Biserica Rusă și cu politica promovată de aceasta. Denumită cea mai înaltă și mai mare biserică ortodoxă mondială, ea devine un simbol vizibil al influenței culturale și spirituale a României în Europa de Est”, a adăugat cercetătorul pentru G4Media.

„Biserica Rusă își pierde influența în Moldova”

La ceremonia de duminică a fost prezentă Maia Sandu, președinta Moldovei. În această țară profund religioasă, bisericile ortodoxe ruse și române concurează pentru supremație. Până la 86% din populație aparține Bisericii Ortodoxe din Moldova, afiliată Patriarhiei Moscovei, însă Mitropolia Basarabiei, aflată sub autoritatea Bisericii Ortodoxe Române și susținătoare a aderării Moldovei la Uniunea Europeană, câștigă tot mai mult teren.

„După invadarea Ucrainei, vedem cum influența bisericii ruse în Moldova scade”, afirmă Pleșca. „Majoritatea bisericilor din Moldova sunt subordonate Rusiei, dar încă de la începutul conflictului mulți clerici s-au îndepărtat de această jurisdicție, preferând să se alăture Bisericii Române, din cauza temelor promovate de reprezentanții Bisericii Ruse.”

Luna trecută, guvernul moldovean și Uniunea Europeană au avertizat asupra unei campanii de dezinformare din partea Rusiei, înainte de alegerile legislative din Moldova.

În septembrie 2024, Rusia a finanțat un turneu al preoților ortodocși din Moldova, cheltuieli acoperite integral, și le-a distribuit carduri de debit încărcate cu aproximativ 1.200 de dolari, cu scopul influențării opțiunilor electorale, conform unei investigații Reuters. În schimb, li s-a cerut să influențeze alegătorii moldoveni prin canale de Telegram, împiedicând aderarea țării la UE, susține Pleșca.

„Pe durata campaniei electorale, am observat o legătură strânsă între biserica rusă din Moldova și rețele filoruse, precum și cu oligarhi”, declară Pleșca.

„Nu e despre provocarea Moscovei, ci despre demonstrarea: uite ce am reușit”

În ciuda schimbărilor în dinamica puterii și a tensiunilor dintre Bisericile Ortodoxe Română și Rusă, analistul Lucian Leuștean, specialist în creștinism ortodox și relații internaționale la Universitatea Aston, consideră că deschiderea Catedralei Naționale are mai mult o semnificație de afirmare a identității naționale românești decât o confruntare directă cu Moscova.

„Nu e despre provocarea Rusiei, ci despre a demonstra: uite ce am reușit să realizăm. Alegerea locației este foarte reprezentativă. Aproape de Ministerul Apărării și în imediata apropiere a Palatului Parlamentului, într-un triunghi simbolic”, explică Leuștean.

„Deși parlamentul nu are încredere mare, biserica și armata sunt cele mai respectate instituții naționale. Faptul că biserica e acum mai înaltă decât parlamentul transmite mesajul că spiritualitatea prevalează asupra comunismului și a trecutului.”

„Aceasta simbolizează că religia are o poziție superioară față de influențele trecutului comunist.”