Experiențele în corpurile noastre și în mediul înconjurător nu se limitează la cele cinci simțuri tradiționale: vedere (ochi), auz (urechi), miros (nas), gust (limbă) și atingere (piele). Profesorul Sir Colin Blakemore, neurolog de renume mondial, a menționat că oamenii ar putea dispune de până la 33 de simțuri.
Conform cercetărilor din ultimii ani, această afirmație pare tot mai plauzibilă. Care este cea mai recentă descoperire dincolo de cele cinci simțuri clasice?
Simțul „neurobiotic”
În luna iulie, un studiu realizat de cercetători de la Facultatea de Medicină a Universității Duke a evidențiat existența unui nou simț, denumit „simțul neurobiotic”, care leagă microorganismele din intestin cu creierul.
„Ne-am întrebat dacă organismul poate identifica în timp real modelele microbiene, nu doar ca răspuns imun sau inflamator, ci și ca un răspuns neuronal care influențează comportamentul imedia”, a declarat Diego Bohórquez, coautor al studiului, într-un comunicat citat de magyarhirlap.hu.
Această curiozitate i-a determinat pe Bohórquez și echipa sa să exploreze rolul flagelinei, o proteină aflată în flageli – structuri în formă de coadă, utilizate de unele bacterii pentru deplasare.
Bacteriile care colonizează intestinul eliberează flagelină atunci când alimentele se află în apropiere, iar studiul a arătat că această proteină este detectată de celulele senzoriale intestinale, denumite neuropode, prin intermediul receptorului TLR5.
Autorii sugerează că aceste neuropode emit semnale de inhibare a apetitului către creier; în cazul șoarecilor cu deficit de TLR5, la administrarea mică a flagelinei și hrănire pe stomacul gol, aceștia au continuat să consume alimente și au pus în greutate, semnalizarea fiind alterată.
„Există posibilitatea de a utiliza microorganismele, poate în mod subconștient, pentru a lua decizii mai eficiente în privința alimentației noastre?”, a întrebat, într-o declarație, co-autoarea studiului, M. Maya Kaelberer.
Simțul „atingere de la distanță”
Anul acesta, cercetătorii au descoperit că, pe lângă dragostea pentru plajă, avem în comun cu păsările de țărm un simț numit atingere de la distanță.
Specii precum țânțarii și păsările solitarie dispun de receptori în cioc care pot detecta vibrații minuscule în nisip, permițându-le să identifice pradă ascunsă sub suprafață. Noi, deși nu avem cioc, utilizăm mâinile, fapt ce pare să fie echivalentul acestui simț.
Cercetătorii afirmă că acesta reprezintă primul studiu care analizează aplicarea atingerii de la distanță la oameni. Participanții și-au mișcat degetele în nisip pentru a simți un obiect ascuns – un cub – înainte de a-l atinge fizic.
Sursa foto: Shutterstock / ilustrație simbolică
S-a demonstrat că participanții au reușit să recunoască cubul, atingându-l cu o precizie impresionantă de 70,7% de la o distanță de 6,9 centimetri (2,7 inci).
Această acuratețe depășește cu peste 30% performanța roboților antrenați pentru aceeași sarcină, dar cercetarea în domeniul roboticii nu a fost inutilă. Sinergia dintre cele două experimente poate conduce la aplicații diverse și inovatoare, afirmă autorii.
„Această descoperire deschide drumuri pentru dezvoltarea de dispozitive și tehnologii asistive care pot extinde percepția tactilă umană”, a afirmat Zhengqi Chen, autor principal al studiului, într-un comunicat.
O perspectivă nouă
Deși aceste noi simțuri sunt o realizare importantă, Sir Colin Blakemore consideră că deficitul cercetărilor anterioare a fost evaluarea lor în mod izolat.
„Studierea simțurilor separat poate induce în eroare. Experiențele cotidiene, precum vizionarea unui film sau consumul unei mese, necesită integrarea mai multor simțuri simultan”, a explicat el.
Blakemore exemplifică că experiența gustului se bazează nu numai pe percepția gustativă, ci și pe miros, vedere, atingere și auditionare.
„Aceste efecte demonstrează că interacțiunile multisenzoriale reprezintă regula, nu excepția. Înțelegerea percepției multisenzoriale necesită colaborarea între filosofi și neurocercetători cognitiv, pentru a reevalua modul în care simțurile funcționează împreună”, a concluzionat Blakemore, conform The Conversation.
