Băncii Centrale a României (BNR) a menținut dobânda de bază la 6,5% anual, într-o decizie luată în contextul incertitudinii ridicate. Totodată, rata dobânzii pentru credite (Lombard) a rămas la 7,5% anual, iar cea pentru depozite la 5,5% anual. BNR a păstrat și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru conturile în lei și valută ale băncilor.

Prelungirea perioadei electorale și intensificarea tensiunilor politice au dus la inversarea fluxurilor de capital pe piața financiară locală, a explicat BNR după ședința de politică monetară.

„În ultima perioadă, ieșirile de capital au crescut substantial, sub diverse forme. Aceste modificări au avut un impact major asupra lichidității și ratelor dobânzii pe piața monetară, precum și asupra cererii și ofertei pe piața valutară, rezervelor valutare ale României și cursului de schimb al leului”, au precizat oficialii BNR.

Autoritățile monetare au revizuit evoluțiile economice recente și au aprobat raportul privind inflația, care va fi publicat detaliat săptămâna viitoare.

Inflația s-a diminuat, dar mai lent decât se estima

Inflația anuală a scăzut la 4,86% în martie 2025, de la 5,02% în luna anterioară, datorită reducerii prețurilor la combustibili și energie, care a contracarat parțial creșterea prețurilor la alimente.

Pe ansamblul primului trimestru al anului 2025, scăderea inflației a fost mai lentă decât estimările inițiale. Deși s-au înregistrat scăderi ale prețurilor la combustibili, tutun și bunuri non-alimentare, acestea au fost parțial compensate de creșterea prețurilor la energie, produse administrate și alimente procesate.

În aprilie 2025, inflația anuală a rămas la 4,85%, influențată de diverse factori. Scăderea prețurilor la energie și tutun a fost contrabalansată de creșterea prețurilor la alimente și energie, precum și de un efect de bază nefavorabil.

Inflația calculată pe baza indicatorului armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 4,9% în aprilie 2025, de la 5,5% în luna decembrie 2024. Inflația medie anuală IAPC a scăzut la 5,0% în aprilie, de la 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC a scăzut la 5,3%, de la 5,8% în decembrie 2024.

„Datele preliminare indică o stagnare a activității economice în trimestrul I 2025, comparativ cu prognoza anterioară de creștere ușoară, precum și o scădere a creșterii anuale a PIB-ului la 0,2%, de la 0,5% în trimestrul IV 2024, într-un context mixt la nivelul cererii agregate și al sectoarelor cheie.”, potrivit BNR.

Vânzările cu amănuntul au încetinit semnificativ în prima parte a lui 2025, iar serviciile au înregistrat o scădere în ianuarie-februarie. Lucrările de construcții au crescut în primele două luni ale anului, în principal datorită segmentului rezidențial și construcțiilor inginerești.

Producția industrială s-a contractat în primul trimestru al lui 2025, după o ușoară redresare în perioada anterioară. Exporturile au înregistrat un declin mai accentuat față de importuri, amplificând deficitul comercial.

„Drept urmare, deficitul comercial s-a agravat semnificativ față de aceeași perioadă a anului trecut, iar deficitul de cont curent a continuat creșterea rapidă în termeni anuali”, a declarat BNR.

Piața muncii a înregistrat o creștere a numărului de salariați în intervalul ianuarie-februarie față de trimestrul precedent, iar rata șomajului s-a redus în primele trei luni ale anului după o creștere în semestrul al doilea al anului anterior, a căzut la o medie de 5,7%.

Creșterea salarială nominală a încetinit în primul trimestru al lui 2025, rămânând totuși la două cifre. Pe de altă parte, costul salarial unitar nominal din industrie a crescut la 16,6%, după o scădere considerabilă în trimestrul precedent. Sondajele indică o scădere a intențiilor de angajare și a deficitului de forță de muncă raportat de companii.

Piața financiară influențată de contextul electoral

BNR consideră că piața financiară a fost puternic afectată de contextul electoral.

„Piața financiară a rămas relativ stabilă în aprilie, pentru a fi apoi afectată semnificativ de contextul electoral și de volatilitatea politică internă, generând incertitudini și amplificând îngrijorările investitorilor. După o perioadă de stabilitate, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au înregistrat creșteri semnificative în zilele care au urmat primului tur de scrutin prezidențial, iar randamentele obligațiunilor de stat au crescut considerabil, în special pe maturitățile mai scurte. Cursul de schimb leu/euro a crescut și s-a menținut la noul nivel, iar leu/USD a crescut și mai mult, în contextul întăririi dolarului pe piețele internaționale.”, informează BNR.

Creditul acordat sectorului privat a scăzut la 9,2% în martie, de la 9,4% în luna anterioară, datorită reducerii creditării companiilor, parțial compensată de creșterea împrumuturilor acordate populației, în special a celor pentru locuințe, în lei. Ponderea creditului acordat în lei către sectorul privat a continuat ușor creșterea, ajungând la 70,0% în martie, de la 69,9% în februarie.

Inflația va continua să prezinte variații

Consiliul de administrație al BNR a aprobat recent raportul privind inflația pentru luna mai 2025, care cuprinde date până la 30 aprilie 2025.

„Conform prognozei din raport, inflația anuală își va menține cursul fluctuant până în trimestrul al treilea al lui 2025, influențată de efecte de bază și de încheierea plafonării prețurilor la energia electrică. Ulterior, va avea o scădere pe o traiectorie mai înaltă decât prognozele precedente, atingând un nivel sub limita superioară a intervalului țintă abia în trimestrul I 2026, menținându-se apoi relativ constant.”, potrivit BNR.

Scăderea va fi rezultatul efectelor dezinflaționiste, decelerării importurilor și a așteptărilor inflaționiste ajustate în jos, dar pe o traiectorie mai ridicată decât înainte. De asemenea, se anticipează un deficit moderat de cerere agregată.

BNR menționează incertitudini semnificative legate de evoluția prețurilor la energie și alimente, precum și de măsurile de politică comercială ale statelor dezvoltate, cu impact potential asupra prețurilor internaționale.

„Sunt incertitudini crescute legate de modul în care se vor desfasura politicile fiscale si bugetare, in contextul actual, fiind esential un plan credibil de consolidare bugetară pentru a corecta dezechilibrele externe și pentru a asigura accesibilitatea și costul optim al finanțării pentru sectorul public și privat.”, subliniază BNR.

Asimilarea fondurilor europene, în principal a celor Next Generation EU, este esențială pentru atenuarea parțială a efectelor contracționale ale consolidării bugetare și a conflictelor geopolitice/comerciale.

„Incertitudini majore privind perspectiva activității economice, implicit a evoluției inflației pe termen mediu provin din mediul extern, inclusiv din războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, politica comercială a SUA și măsurile luate de alte state, precum și deciziile de politică monetară ale BCE și Fed. De asemenea, sunt relevante și atitudinile băncilor centrale din regiune.”, arată BNR.

Având în vedere incertitudinile ridicate, BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% anual, a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5% anual și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,5% anual. De asemenea, s-a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii.

„Deciziile BNR vizează menținerea stabilității prețurilor, sustenabilității creșterii economice. Un mix optim de politici macroeconomice și reforme structurale, susținute de fondurile europene sunt cruciale pentru stabilitatea macroeconomică și a capacității României.”, declară BNR.

BNR monitorizează constant evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să utilizeze instrumentele necesare pentru stabilitate financiară și menținerea prețurilor pe termen mediu.

Noul raport asupra inflației va fi prezentat publicului pe 20 mai, iar următoarea ședință a Consiliului de Administrație dedicată politicii monetare va avea loc pe 8 iulie.