Consiliul de Administrație al Rezervației Monetare a Băncii Naționale a României relevantează în minuta ședinței de politică monetară din 12 noiembrie că rata anuală a inflației va ajunge la 9,6% în decembrie 2025, față de anticiparea anterioară de 8,8%.
Banca Națională a României a comunicat că, în cea de-a doua jumătate a perioadei de proiecție, inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile preconizate anterior de 3% și 2,7% pentru aceleași momente de referință.
„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică o deteriorare a estimărilor privind perspectivele inflației în raport cu previziunile anterioare, mai ales în prima parte a orizontului de prognoză, întrucât rata anuală a inflației este așteptată să înregistreze o creștere modestă în următoarele trei trimestre, fiind pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată față de estimările anterioare.
De asemenea, după o corecție abrupt descendentă în trimestrul III 2026, generată de efecte de bază, inflația va descrește într-un ritm relativ lent, peste nivelul estimat anterior, revenind în intervalul țintei în primul trimestru al anului 2027 – cu o întârziere de șase luni față de estimarea din august – și se va menține la cote înalte până la sfârșitul perioadei de prognoză.
”Astfel, rata anuală a inflației va ajunge la 9,6% în decembrie 2025, față de nivelul de 8,8% previzionat anterior, iar în a doua jumătate a perioadei de proiecție va scădea până la 3,7% în decembrie 2026 și 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% și 2,7% estimate anterior pentru aceleași momente”, au transmis membrii Consiliului.
Efectele imediate ale contextului macroeconomic, precum expirarea plafonului de preț pentru energia electrică și creșterea TVA și accizelor, au dus la o deteriorare temporară a prognozei inflației, declanșând creșteri semnificative ale componentelor exogene ale indicelui IPC și ale inflației de bază, au remarcat membrii Consiliului.
S-a constat că, în condiții actuale, factorii de ofertă vor avea o contribuție ușor dezinflaționistă în perioada apropiată, influența fiind cauzată în principal de efectele de bază ale segmentelor produse din tutun, combustibili și prețuri administrate. În trimestrul III 2026, această tendință va accentua efectul decelerației, odată cu dispariția impactului efectelor de bază generate de plafonarea prețului electric și majorările fiscale.
Creșterea anuală a inflației și menținerea acesteia pe niveluri ridicate în următoarele trei trimestre reprezintă o preocupare legată de anticipațiile inflaționiste pe termen lung, mai ales în contextul deviației semnificative și prelungite de la ținta din ultimii ani și riscurilor asociate evoluției prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în special în perioadele de reglementare a sectorului.
Este subliniată în mod repetat natura tranzitorie a șocurilor ce au generat actualul puseu inflaționist, precum și caracterul temporar al efectelor directe, estimate să se epuizeze în trimestrul III 2026, urmând a fi urmate de o corecție descendentă abruptă a traiectoriei inflației anuale, consemnată și în noile prognoze medii pe termen lung.
De asemenea, membrii Consiliului au evidențiat impactul măsurilor fiscal-bugetare asupra cererii de consum și activității investiționale, subliniind că în acest context riscul ca inflația să afecteze anticipațiile pe termen mediu și să genereze efecte secundare a fost semnificativ diminuat, fiind nevoie de o monitorizare atentă a evoluțiilor, având în vedere dinamica recentă a inflației.
Au fost evidențiate că presiunile factorilor fundamentali vor păstra o natură inflaționistă pe termen apropiat, în principal din cauza dinamicii costurilor salariilor din sectorul privat, însă vor deveni dezinflaționiste în perioada următoare, intensificându-se în condițiile în care deficitul cererii agregate se va adânci până la finele anului următor, pe fondul progresului în procesul de corecție fiscal-bugetară din 2025. Efectele temporare ale creșterii inflației și deteriorarea temporară a puterii de cumpărare sunt, de asemenea, relevante, precum și evoluțiile așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, care vor urma un trend descendent în trimestrul III 2026, odată cu dispariția efectelor de bază ale majorărilor fiscale din anul curent.
Dinamica anuală a inflației de bază va rămâne influențată până la jumătatea anului următor de efectele temporare generate de majorarea cotei TVA și de nivelurile ridicate ale anticipațiilor inflaționiste, ce pot menține această componentă la un nivel persistent, mai ales în prima parte a perioadei de prognoză, au menționat membrii Consiliului.
Este evident că o încetinire a creșterii importurilor, precum și evoluția cursului de schimb leu/euro, vor duce la efecte dezinflaționiste moderate, mai temperate comparativ cu estimările anterioare, iar anticipațiile pe termen scurt vor verifica o corecție descendentă mai accentuată în trimestrul III 2026, odată cu impactul efectelor de bază ale majorărilor fiscale din anul curent.
În aceste condiții, rata inflației CORE2 ajustat se va diminua ușor în următoarele trei trimestre, urmând o traiectorie peste cea estimată anterior, și va continua să descrească lent după trimestrul III 2026, apropiindu-se de limita inferioară a țintei la finalul perioadei de prognoză.
Se preconizează că, până în decembrie 2025, inflația CORE2 va fi de aproximativ 8,1%, față de 6,8% estimat anterior, și va scădea în următoarea perioadă până la 3,8% în decembrie 2026 și 2,3% în septembrie 2027, față de valorile anticipate de 2,7%, respectiv 2% pentru aceleași momente, au subliniat membrii Consiliului.
Consiliul de Administrație al BNR a decis în unanimitate, pe 12 noiembrie, menținerea ratei dobânzii de referință la nivelul de 6,50%; totodată, a păstrat rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și pentru facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, a păstrat neschimbate nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută ale instituțiilor financiare.
Ilie Bolojan: „Acolo unde se dovedește că avem personal în exces aceste posturi trebuie restructurate”
„Analiza autorităților indică faptul că există mereu loc de îmbunătățire. Nimeni dintre instituții nu trebuie să evite evaluarea performanței și analiza modului în care cheltuielile pot fi reduse. Aceasta este valabil și pentru administrația locală, și pentru cea centrală, pentru toate ministerele.
Aceasta înseamnă că, atunci când se dovedește că sunt personal în exces, cu persoane care nu aduc valoare, sau sunt suprasolicitate, aceste posturi trebuie eliminate. Upgradarea cheltuielilor – fie de personal, fie de altă natură – trebuie făcută astfel încât, în bugetul anului următor, dacă sunt stabilite ținte, să ne apropiem de ele atât la jumătatea, cât și la sfârșitul perioadei.
Astfel, vom recâștiga încrederea în gestionarea finanțelor și vom putea reduce dobânzile. În acest an s-au făcut deja reduceri, însă acestea pot fi accélitate”, a afirmat Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria, vineri, 21 noiembrie.
Bolojan: „Autovehiculele noi vor beneficia de o reducere de 20% la impozit, în timp ce cele vechi vor fi penalizate”
„Pachetul fiscal propune o măsură de taxare a poluării, oferind o reducere de aproximativ 20% la impozit pentru autovehiculele noi și o penalizare de până la 20% pentru cele extrem de vechi”, explică Ilie Bolojan.
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe pe 10 decembrie asupra pachetului fiscal. Premierul consideră că legea va fi declarată constituțională, după eliminarea articolelor considerate neconstituționale.
„Unul dintre aspectele din pachet vizează respectarea unui indicator privind taxarea poluării, care permite o reducere de aproximativ 20% la impozitarea pentru autovehiculele noi și introduce penalizări de până la 20% pentru cele foarte vechi”, a afirmat Bolojan.
Ilie Bolojan: „Multe spitale din România dedică peste 90% din buget salariilor”
„Nu evit domeniul sănătății. Sunt numeroase spitale în țară unde peste 90% din buget merg spre salarii. În condițiile în care majoritatea fondurilor sunt alocate pentru salarii, rămâne mult pentru medicamente, combaterea infecțiilor nosocomiale, dotări, analize și alte echipamente necesare pentru asigurarea serviciilor medicale de calitate”, a precizat Ilie Bolojan.
Ilie Bolojan, despre reformele în companiile de stat: „Cele care nu pot fi salvate trebuie închise”
Premierul Ilie Bolojan a evidențiat direcțiile de reformare a companiilor de stat, subliniind că acțiunile trebuie să fie implementate încă de la începutul anului următor. El a precizat că atât structurile guvernamentale, cât și managementul companiilor vor fi implicate activ în realizarea acestora.
„Atât ministerele, cât și conducerea companiilor trebuie să inițieze, de la începutul anului, planuri concrete pentru îmbunătățirea activității acestora, evitând întârzierea și asigurând aplicarea rapidă a măsurilor”, a afirmat Bolojan.
Există 27 de companii în situație dificilă, cu capitale proprii negative, înregistrând pierderi de 1,2 miliarde în Ultimul an și acumulând peste 5 miliarde din pierderile anterioare. Dacă nu vom interveni, vor rămâne dezechilibre grave. Acestea vor fi incluse într-o listă prioritară, care va fi comunicată ulterior”, a menționat premierul.
Imagine: Mediafax/Envato
Observație:
- Echipa de comunicare a premierului a pierdut contactul cu Ilie Bolojan în medii internaționale. Contul oficial al premierului României este localizat în Hong Kong
- Într-un interviu exclusiv pentru Gândul, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, afirmă: „Există și companii românești interesate de activele Lukoil”. Premierul Bolojan menționează că a solicitat SUA să nu fie afectată Romgaz de sancțiuni
- Cum percepe Bolojan impactul primelor două măsuri fiscale și majorările impozitelor. „Aceasta a fost promisiunea oficială a României”
