România va intensifica monitorizarea fluxurilor financiare începând cu 2026, odată cu implementarea unui sistem de raportare automată a tranzacțiilor bancare și a activităților cu criptomonede, după modificări legislative recente. În acest context, depunerile repetate de cash și transferurile între persoane vor atrage mai multă atenție din partea autorităților fiscale.

În ce fel ajung tranzacțiile în vizorul ANAF

Autoritățile fiscale și-au extins accesul la informațiile financiare ale contribuabililor, odată cu actualizarea Regulamentului privind Registrul central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți, în cadrul Ordinului ANAF nr. 393/2026. Sistemele automate permit identificarea rapidă a deținerii de conturi sau casete de valori, fără verificări manuale pentru fiecare tranzacție.

Băncile și instituțiile financiare sunt obligate să monitorizeze operațiunile suspecte și să reporteze situațiile care apar în contrast cu declarațiile fiscale ale clienților. Contactele între sume și veniturile declarate oficial vor fi analizate, iar diferențele vor fi semnalate autorităților.

Depunerile mari de numerar și controalele

Una dintre cele mai urmărite situații în 2026 este depunerea frecventă de numerar, mai ales în cazul sumelor mari. Suma depusă cu regularitate, fără justificare clară, poate atrage atenția băncilor și poate declanșa solicitări suplimentare de explicații privind proveniența fondurilor.

De exemplu, dacă o persoană declară un salariu modests, dar depune constant mii de euro în numerar, banca poate considera operațiunea neobișnuită și poate cere documente justificative. Aceste situații apar frecvent în cazul persoanelor care încasează bani din activități online, vânzări pe rețele sociale, chirii nedeclarate sau plăți cash pentru servicii.

Fragmentarea sumelor și riscurile asociate

Practicile de fragmentare a sumelor mari în tranzacții mai mici, efectuate la intervale scurte sau pe platforme diverse, sunt monitorizate cu atenție din 2026. Sistemele automate analizează tiparele operațiunilor și pot semnala activități suspecte, evitând astfel tentativele de fraudă fiscală sau spălare de bani.

De exemplu, depunerile de câte câteva mii de lei, repartizate pe mai multe zile, pot fi considerate suspecte dacă nu există explicații economice clare.

Transferurile între rude și prieteni

Autoritățile fiscale intensifică verificările și asupra transferurilor frecvente între persoane fizice, mai ales dacă sumele sunt ridicate și lipsesc explicațiile. În cazul unor sume mari și repetate, inspectorii pot solicita documente justificative pentru a verifica dacă există venituri nedeclarate.

Dacă o persoană primește constant bani de la diferite persoane, iar veniturile declarate sunt mici sau absente, ANAF poate încerca să stabilească dacă achizițiile sau activitățile respective generează venituri nedeclarate.

Tranzacțiile cu criptomonede și raportarea automată

Din 2026, platformele de schimb valutar pentru criptomonede vor transmite automat informații despre utilizatori și operațiunile efectuate de aceștia către ANAF, inclusiv schimburi între criptomonede și monede tradiționale, precum lei sau euro.

Această măsură vizează alinierea standardelor naționale la cele europene și internaționale privind transparența fiscală și combaterea evaziunii. Discuțiile online despre posibilele implicații ale noilor reguli arată că tranzacțiile cu criptomonede vor deveni mai transparente pentru autorități începând cu acest an.