Statul român nu recunoaște dezinformarea privind incidentul din 5 iunie 2026, în timp ce opoziția acuză Ucraina de campanii de dezinformare și de amestec în scandalul dronei din Portul Constanța. La această dată, patru drone navale ucrainene au pătruns în apele României, cu câte sute de kilograme de combustibil la bord, iar una a fost detonată în port, riscând un dezastru de mari proporții.

Incidentul cu dronele ucrainene în apele românești

Pe 5 iunie 2026, dronele navale ucrainene au intrat în zona Economică Exclusivă a României. În portul Constanța, una dintre drone a fost detonată, iar celelalte au fost observate în apropiere. În comunicările oficiale, autoritățile române nu au confirmat interceptarea navelor, iar incidentul a fost tratat cu precauție.

Ariile politice și reacțiile oficiale

Alianța pentru Unirea Românilor acuză autoritățile române de lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale. Liderul AUR cere ca statul și președintele să nu justifice acțiunea Ucrainei, întrucât incidentul este considerat o gravă încălcare a suveranității.

Reprezentanții AUR au emis o comunicare publică în care solicită validarea poziției ferme în fața activităților diplomatice dezinformatoare ale Ucrainei, care ar fi declanșat, conform partidului, o campanie de dezinformare pe spațiul public românesc.

Temele de dezinformare propagandă de la Kiev

Potrivit poziției AUR, Ucraina promovează în spațiul public românesc teme false pentru a devia atenția de la propria vină în incident și pentru a contesta sancțiunile aplicate Rusiei pentru petrol.

Primul element susținut este că România ar încălca sancțiunile UE privind comerțul cu petrol, primind în porturile sale petroliere rusești pe nave sub pavilioane diverse. Se afirmă că o parte din petrolul consumat în rafinăriile românești provine din Portul Novorossiisk, însă oficial aceste declarații sunt contestate, iar petrolul provine din Kazahstan, care nu se află sub sancțiuni.

Ucraina acuză România de implicare în sprijinirea traficului cu petrol rusesc, însă autoritățile române neagă orice încălcare a sancțiunilor. Oficialii români subliniază că navele expuse de propagandiști nu figurează pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la momentul intrării în porturi.

De asemenea, Ucraina afirmă că misiunile dronei ar fi fost interceptarea și distrugerea unor nave suspectate de încălcare a sancțiunilor. În comunicat, autoritățile ucrainene susțin că nava avariată nu a fost identificată ca fiind sub sancțiuni și că misiunea dronei a avut ca scop monitorizarea și interceptarea acestor nave, într-un context de conflict.

Sisteme românești de prevenție și răspuns la incident

Autoritățile române, prin sistemele de monitorizare portuară, afirmă că dispun de tehnologii avansate pentru detectarea și identificarea navelor în trafic. Sistemul Vessel Traffic Management System (VTSM) și tehnologia Lockheed Martin, utilizată în portul Constanța, permit identificarea precisă a fiecărei nave, inclusiv a echipajelor și încărcăturii, prin trei canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video.

Reprezentanții români clarifică faptul că petrolul folosit de rafinăriile locale provine din Kazahstan, nu din porturile rusești, și nu există nave sancționate implicate în traficul portuar. Această poziție contrazice afirmațiile propagandei ucrainene despre trafic de petrol din Portul Novorossiisk.

Legalitatea acțiunilor în contextul dreptului internațional

Specialiști în dreptul naval afirmă că atacurile asupra navelor civile sub pavilion neutru sunt interzise de legislația internațională. Pătrunderea navelor în larg, cu scopul de a le intercepta sau a le ataca, ar echivala cu o blocadă și reprezintă un act ostil împotriva României.

Autoritățile române solicită Ucrainei să coopereze sincer pentru clarificarea circumstanțelor incidentului și să înceteze orice acțiuni militare aproape de frontierele românești. De asemenea, se cere renunțarea la campaniile de dezinformare și la alte acte ostile.

Reacții și recomandări

Unii experți indică faptul că România nu dispune momentan de echipamente capabile să detecteze dronele în larg, ceea ce limitează capacitatea de răspuns în timp real. În plus, Ucraina și-a prezentat scuzele pentru un incident naval cu o dronă, dar nu a făcut același lucru pentru dronele explodate în Portul Constanța.

AUR cere monitorizarea strictă a situației și solicită conducerii statului acțiuni ferme pentru protejarea suveranității și pentru combaterea campaniilor de dezinformare.