AUR atacă la CCR proiecte Bolojan, invocând falsitatea urgenței
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus patru contestații la Curtea Constituțională a României (CCR) împotriva a patru dintre cele cinci proiecte de lege pentru Guvernul Bolojan. Singurul proiect necontestat se referă la pensiile speciale ale magistraților.
Cele patru proiecte contestate sunt aceleași pentru care AUR a depus moțiuni de cenzură respinse în Parlament. Acestea includ:
- Proiectul privind reforma în domeniul sănătății
- Proiectul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice
- Proiectul privind eficientizarea autorităților administrative autonome
- Proiectul privind redresarea și eficientizarea resurselor publice
„Probleme precum deficitul bugetar sau criza sanitară nu au apărut peste noapte”
Reprezentanții partidului speră ca judecătorii CCR să respingă cele patru proiecte și că „România nu poate fi condusă spre autoritarism de un guvern care confundă responsabilitatea cu abuzul de putere”.
„Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă evidențiază încălcări constituționale grave, atac asupra separației puterilor în stat și încercare de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului.
Invocarea „urgenței” pentru justificarea procedurii reprezintă o falsitate sistematică. Probleme precum deficitul bugetar sau criza sanitară există de ani de zile, guvernele succesive refuzând acțiuni democratice. Crearea artificială a urgenței pentru a ocoli Parlamentul este o fraudă constituțională și o încălcare a bunei-credințe”, conform unui comunicat de presă al AUR.
ÎCCJ a sesizat, la rândul său, CCR
Proiectul privind pensiile magistraților a fost, de asemenea, contestat la CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a sesizat judecătorii constituționali, iar această contestație va fi dezbătută pe 24 septembrie.
„Legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.
Principalele motive de neconstituționalitate includ încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității, crearea de discriminări, nerespectarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii, a condițiilor de asumare a răspunderii guvernamentale, precum și a altor decizii ale Curții Constituționale.”, se arată în sesizarea ÎCCJ.
