Un artefact vechi de circa 1.600 de ani, descoperit recent în județul Neamț, oferă noi informații despre comunitățile care au locuit această regiune în perioada antichității târzii. Este vorba despre un pieptene realizat din corn de cerb, găsit într-un sit arheologic cercetat înainte de începerea construcției Autostrăzii Moldovei. Descoperirea evidențiază persistenta valorificare a meșteșugurilor și a vieții cotidiene din acea epocă.

Descoperire și detalii despre artefact

Pieptenele are o stare remarcabilă de conservare și provine din perioada secolului al IV-lea d.Hr. Obiectul a fost găsit în contextul cercetărilor arheologice derulate pe traseul viitoarei autostrăzi, pe traseul autostrăzii A7. Piesa a fost realizată cu atenție și migală, fiind un obiect de uz personal specific acelei epoci.

Confecționarea implica prelucrare specializată a cornului de cerb, pentru a obține forma și durabilitatea dorite. Obiectele similare sunt frecvent descoperite în morminte, unde erau depuse ca urne personale ale decedaților. Descoperirea în așezare oferă, însă, noi date despre activitățile cotidiene ale comunităților din perioada respectivă.

Contextul cultural al artefactului

Piesa de Neamț este asociată culturii Sântana de Mureș-Cerneahov, una dintre cele mai importante culturi arheologice din spațiul est-european al secolelor III-IV. Specialiștii consideră că aceste obiecte nu aveau doar un rol practic, ci reprezentau și un indicator al nivelului de dezvoltare a meșteșugurilor din acea epocă.

Artefactele precum pieptenele reflectă, totodată, măiestria și tehnicile avansate ale meșteșugarilor de atunci. Descoperirea contribuie la îmbogățirea seriei de artefacte scoase la lumină în ultimii ani pe traseul autostrăzii, care au furnizat informații semnificative despre trecutul regiunii.

Factorii culturali și geografici

Cultura Sântana de Mureș-Cerneahov s-a extins pe un teritoriu care include zone din actuala România, Republica Moldova, Ucraina și regiuni din estul Europei. Numele său vine de la siturile descoperite la Sântana de Mureș și Cerneahov.

Această cultură este asociată în principal cu populațiile gotice din acea perioadă, însă în cadrul ei au fost identificate și alte grupuri etnice, precum sarmați, daci romanizați și comunități germanice. Așezările din această epocă se disting printr-un nivel avansat de dezvoltare economică, bazat pe agricultura, creșterea animalelor și diverse meșteșuguri.

Influența economico-culturală

Poziția geografică și contactele cu Imperiul Roman au facilitat răspândirea influențelor culturale și tehnologice. Comunitățile din această perioadă au evidențiat un impact semnificativ asupra dezvoltării regionale și a perpetuării tradițiilor meșteșugărești.

Până în prezent, autoritățile și echipele de arheologi continuă să interogheze siturile din zona de cercetare pentru a desluși mai multe aspecte legate de modul de viață și structura socială a acestor populații din urmă cu peste 1.600 de ani.