Vladimir Lipaev a declarat că Republica Moldova este una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar reunificarea ar putea pune presiune pe bugetul României, deși pentru integrarea Moldovei în UE, s-ar putea transfera o parte din costuri partenerilor europeni. Ambasadorul susține că majoritatea populației din Moldova nu sprijină acest proiect, invocând istoricul ocupărilor sovietice și românești.

Contextul economic și implicațiile financiare

Vladimir Lipaev a afirmat că situația economică a Republicii Moldova, caracterizată de sărăcie, este principalul obstacol în calea reunificării. El a precizat că, din această cauză, bugetul României nu ar putea suporta costurile unui proces de unificare. În schimb, aderarea Moldovei la Uniunea Europeană ar permite transferul unei părți din costuri către partenerii europeni, facilitând astfel integrarea.

Argumente istorice și poziția populației

Diplomatul a subliniat că majoritatea populației din Moldova nu susține unirea, invocând evenimente istorice din secolul XX. El amintit de ocupările din 1918 și 1941, susținând că aceste episoade încă influențează percepția populației asupra unificării. În opinia sa, memoria acestor evenimente servește drept barieră în calea acestei idei.

Influența externă și controversele politice

Lipaev a afirmat că România exercită o influență semnificativă asupra politicii și instituțiilor din Republica Moldova. El a acuzat România de promovarea unei „românizări” a societății moldovenești, prin predarea limbii române și studiul istoriei românilor, într-o formă distorsionată. Diplomatul a menționat că politicieni moldoveni, inclusiv președinta Maia Sandu, dețin pașapoarte românești, iar oficiali români sunt numiți în funcții cheie în guvernul Republicii Moldova. Potrivit lui, sistemele de securitate, energetic și bancar ale țării sunt sub controlul Bucureștiului.

Opiniile liderilor politicii moldovenești și românești

La începutul lunii ianuarie, Maia Sandu a declarat că, în cazul unui referendum, ar vota pentru reunificare. În același sens, și președintele Nicolae Ciucă a spus că ar susține această opțiune, dacă ar exista o majoritate. Premierul Ilie Bolojan a afirmat că, în opinia sa, majoritatea populației nu susține reunificarea în prezent.