În era inteligenței artificiale (IA), prezentată adesea ca soluție a progresului și productivității, o realitate îngrijorătoare se conturează tot mai clar: IA afectează disproporționat locurile de muncă ocupate de femei. Deși promisiunea tehnologiei este una de eficiență și eliberare, datele arată că automatizarea riscă să agraveze inegalitățile de gen pe piața muncii, un proces deja în desfășurare.

Un raport recent al Organizației Internaționale a Muncii (OIM) semnalează că femeile din țările dezvoltate sunt de trei ori mai expuse automatizării decât bărbații. Mai exact, 9,6% dintre femeile angajate în economiile cu venituri mari lucrează în domenii cu „potențial ridicat de automatizare”, comparativ cu doar 3,5% dintre bărbați. Această diferență nu este întâmplătoare.

Locuri de muncă „feminine”, prioritate pentru IA

Femeile din economiile dezvoltate sunt deosebit de vulnerabile la impactul IA din cauza dominației lor în sectoarele administrative, clericale și de introducere a datelor – exact acele domenii pe care IA le poate automatiza rapid și eficient. Prin urmare, IA nu acționează aleator, ci urmează modele preexistente de inegalitate.

Este vorba, de fapt, despre o continuare a unei tendințe istorice. Deși în ultimii ani diferențele privind orele lucrate de femei și bărbați au scăzut semnificativ, diferențele salariale persistă. Munca femeilor este mai puțin remunerată și este mai des asociată cu sarcini de îngrijire și menaj – sarcini neplătite și invizibile în statisticile oficiale. Acum, la acest dezechilibru se adaugă riscul ca multe locuri de muncă plătite să fie înlocuite cu algoritmi.

Nu este doar un risc teoretic. În practică, locurile de muncă cu normă întreagă sunt tot mai des transformate în contracte temporare, plătite la realizarea unei sarcini specifice, fără stabilitate și beneficii. Angajatorii, atrași de perspectiva IA de a reduce costurile și crește eficiența, înlocuiesc oamenii cu software. Iar printre acești oameni înlocuiți sunt din ce în ce mai multe femei.

Profeții tehnologiei din Silicon Valley promit o lume „salvată” de tehnologie. Însă, ca și cum ar fi avertizat savanți din secolul XX, precum Einstein sau Hawking, tehnologia nu este un remediu universal: în lipsa unor politici sociale corecte, ea tinde să agraveze inegalitățile existente, nu să le diminueze.

IA nu face excepție. Modelele algoritmice sunt construite pe seturi de date istorice – date care reflectă inegalitățile din societate. Astfel, IA preia și consolidează prejudecățile de gen și rasă. Dacă o funcție a fost istoric ocupată de bărbați, IA va învăța că bărbații sunt „mai potriviți” pentru acel post. Dacă salariile oferite femeilor au fost mai mici, IA va reproduce aceleași scale salariale incorecte.

Această combinație între prejudecăți algoritmice și expansiunea rapidă a IA pe piața muncii creează un risc sporit de exploatare și excludere pentru femei. Problema nu se reduce doar la cifre: e vorba de oportunități pierdute, de cariere disparute și de vieți destabilizate.

Ce poți face în fața valului IA?

Tehnologia nu poate fi oprită, dar poate fi ghidată, reglementată și umanizată. În loc să accepți pasiv schimbările, învață să naviguezi pe noul peisaj. Învață cum funcționează instrumentele IA, adaptează-ți abilitățile digitale și ceri transparență în implementarea automatizărilor de către angajatori.

Totodată, susține politici publice care protejează lucrătorii din sectoarele vulnerabile, inclusiv femeile care activează în domenii administrative. Presiunea publică este un instrument potent.

Și nu uita: faptul că inteligența artificială poate automatiza un loc de muncă nu înseamnă că trebuie să o facă. Decizia finală aparține oamenilor. Dacă te vei implica alături de alții și vei cere un viitor al muncii mai echitabil, IA poate deveni un instrument de emancipare, nu de excludere. Depinde de tine.