Europarlamentarul Vlad Voiculescu a sesizat vineri Comisia Europeană cu privire la două decizii considerate relevante pentru evaluarea statului de drept în România. Este vorba despre Hotărârea nr. 1348/2026 a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și despre achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei Române în dosarul „10 August”. Voiculescu cere ca aceste situații să fie incluse în Raportul privind statul de drept 2026, evidențiind riscul unor atacuri asupra independenței justiției și a libertății presei.

Decizii ale CSM și impactul asupra justiției

Vlad Voiculescu afirmă că evoluțiile recente ridică semne de întrebare privind funcționarea justiției. În special, el menționează Hotărârea nr. 1348/2026 a CSM, adoptată pe 9 iunie, care susține existența unui „atac fără precedent” asupra independenței justiției în România. Documentul identifică o serie de organizații ne guvernamentale, partide politice, publicații și cetățeni activi pe rețelele sociale ca participanți la această presupusă campanie.

Judecătorul George Octavian Nicolae s-a pronunțat în primă instanță în dosarul „10 August” pe data de 15 iunie. La începutul procesului, DIICOT clasase acuzațiile de abuz în serviciu legate de intervenția în forță din timpul protestelor din Piața Victoriei din 2018, care au implicat intervenții ale forțelor de ordine.

Voiculescu subliniază și faptul că hotărârea CSM invocă drept argument un număr mare de articole de presă critice la adresa conducerii Înaltei Curți și a CSM, considerând aceste publicații parte a unei campanii asupra justiției. El menționează că legitimitatea acestei hotărâri este contestată chiar de Asociația Forumul Judecătorilor din România și de judecători care au participat la adunările generale menționate.

Scrisoarea către comisarii europeni

Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru justiție și statul de drept, Michael McGrath, Voiculescu solicită ca ambele cazuri să fie analizate în Raportul privind statul de drept 2026. El a declarat că atunci când o instituție a statului întocmește liste cu critici, nu mai poate fi considerată o măsură pentru apărarea independenței justiției.

Voiculescu acuză că hotărârea CSM implică o campanie de intimidare și etichetare a criticilor, încluderea organizațiilor precum Funky Citizens, Expert Forum, Declic, și a publicațiilor G4Media și Recorder. El adaugă că lista include și cetățeni activi pe rețelele sociale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra obiectivității acestor afirmații.

Contrast între rapiditate și lentoare în justiție

Europarlamentarul atrage atenția asupra diferenței majore în modul de tratament al cazurilor. În timp ce agresiunile asupra unui jandarm din timpul protestelor au fost soluționate rapid, cu condamnări definitive în două ani și jumătate, anchetele legate de abuzurile împotriva protestatarilor, precum și cazul gazării a 30.000 de oameni, s-au finalizat cu achitări după o perioadă de opt ani.

Voiculescu afirmă că acest contrast evidențiază modul de funcționare a sistemului, caracterizat prin omertă, interese și complicități. El subliniază că această manieră de lucru nu reprezintă o eroare, ci modul normal în care funcționează, încălcând principiile de responsabilitate.

Impactul asupra statului de drept și libertății de exprimare

Voiculescu consideră că cetățenii care au protestat pentru apărarea statului de drept trebuie să știe că instituțiile sunt evaluate conform aceleiași exigențe cu care aceștia și-au apărat valorile democratice. El solicită evaluarea Hotărârii nr. 1348/2026 din punct de vedere al independenței justiției și libertății presei.

El cere ca impactul acestor hotărâri asupra spațiului civic și libertății de exprimare să fie analizat și ca dosarul „10 August” să fie inclus printre cazurile relevante pentru perioada de soluționare și pentru eventuale prescripții. Voiculescu susține totodată necesitatea elaborării unor recomandări europene pentru a preveni utilizarea instituțiilor de guvernanță judiciară în scopuri de stigmatizare a criticilor.

În final, europarlamentarul avertizează că aceste decizii pot avea consecințe negative asupra mecanismelor democratice și de independență a justiției în România, fiind imperative ca raportul UE să reflecte realitatea din teren.