**Drona care a lovit Galațiul, originea și controversele privind evenimentul**

O dronă care s-a prăbușit în Galați, în urma unui incident soldat cu deteriorarea unui bloc, a generat dezbateri privind modul în care evenimentul s-a petrecut și răspunsul instituțiilor românești.

Nicușor Dan: „Drona era rusă și a fost deviată de Ucraina”

Președintele Nicușor Dan a declarat vineri, la Galați, și duminică într-un interviu pentru BBC, că drona a fost de fabricație rusă, identificată ca fiind Gheran 2. El susține că dronele făceau parte dintr-un roi de 43, care avansau spre portul Reni, în zona Odessa, pe malul Dunării, în vestul Ucrainei. Potrivit liderului, una dintre dronele din acest grup a fost deviată de armata ucraineană, trecând peste teritoriul României.

Dan afirmă că aceste informații au fost corectate prin evaluări și comparări ale resturilor dronei. El spune că traiectoria dronelor finale s-a desfășurat de la est la vest, iar drona lovită a schimbat direcția după ce a fost țintită în timpul misiunii.

Radu Miruță: „Nu știm exact ce s-a întâmplat”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, oferă o versiune diferită în cadrul unei intervenții telefonice pentru Digi 24. El afirmă că radarele militare românești au detectat traseul dronei, ce venea dinspre Marea Neagră, traversa Dunărea și intra în spațiul aerian românesc, prăbușindu-se în Galați.

Miruță susține că nu există informații certe privind devierea dronei din partea armatei ucrainene, precizând că nu pot fi confirmate anumite detalii despre comunicarea dronei sau despre modul în care a fost direcționată. El adaugă că legislația permite armatei să intervină doar dacă există riscul pentru populație și infrastructură, precizând că lovirea dronei nu a fost posibilă din cauza riscurilor de a cauza pagube colaterale.

Armata Română afirmă că a urmărit întreg traseul dronei și confirmă că aceasta a intrat în spațiul aerian românesc, prăbușindu-se în Galați, dar nu oferă detalii despre devierea sa.

Ajutorul NATO și echipamentele pentru graniță

Președintele Nicușor Dan a afirmat că NATO a furnizat echipamente pentru protejarea graniței de 60 de km, specificând că sunt deja primite unele echipamente americane pentru această zonă.

Contrar acestei declarații, Radu Miruță a menționat în cadrul unei conferințe de presă de vineri că solicitarea pentru astfel de echipamente nu a fost încă onorată de către NATO. El a explicat că a transmis o listă cu cereri concrete de capabilități în 6 februarie și că, de atunci, nu s-au înregistart livrări concrete pentru partea de echipamente cerută de România.

Miruță a declarat că, deși lista a fost aprobată de la nivel NATO, anumite produse nu au fost încă puse la dispoziție pentru armata română, iar solicitările vor fi repetate pentru a fi implementate.

Situația dronei din Galați: pierdere și responsabilități

Reprezentanții Ministerului Apărării afirmă că drona a fost pierdută în sudul județului Galați, în apropierea localității, și a virat în înălțime după ce a evoluat la circa 600 de metri altitudine, apoi a coborât la aproximativ 200 de metri. Traseul dronei a fost urmărit de radarele militare, care au observat momentul intrării sale în spațiul aerian românesc.

Explicația oficială pentru incapacitatea de a doborî drona este legată de restricțiile legale și riscurile pentru civili. Cristian Popovici, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, a explicat că armata are limite stricte în interceptarea dronelor, pentru a evita pagube neintenționate.

Miruță a menționat că, din observarea radarului, drona a zburat de la Marea Neagră, a trecut Dunărea și s-a prăbușit în Galați, confirmând astfel traiectoria dronei pe radare.

**Aceste declarații și acțiuni reflectă complexitatea răspunsului românesc la incidentele aeriene generate de conflictul din Ucraina, fiind în continuare subiect de discutare și analiza oficială.**