Un oficial al Ministerului Apărării Naționale a explicat modul în care a fost detectată și urmărită drona care s-a prăbușit în Galați. Colonelul Cristian Popovici, șeful Direcției informare și relații publice din MApN, a oferit detalii despre traiectoria și monitorizarea acestei ținte aeriene.

Traiectoria dronei și pierderea de pe radar

Colonelul Popovici a declarat că drona a fost observată pe o distanță de aproximativ 10 km pe teritoriul României. Aceasta a intrat la o altitudine de circa 600 de metri și s-a deplasat în jos pe o traiectorie descendentă. În momentul în care a coborât sub 200 de metri, sistemele convenționale de monitorizare au fost incapabile să o urmărească, fiind pierdută de radar la o înălțime de aproximativ 150 de metri.

Limitările sistemelor radar și observarea țintei

Potrivit oficialului MApN, radarele convenționale nu pot urmări ținte aeriene sub 200 de metri altitudine. Astfel, odată ce drona a coborât pe traseul de coborâre, aceasta a fost urmărită până la limita de operare a sistemelor de monitorizare.

Contactul vizual și măsurile luate

Popovici a menționat că, până în prezent, nu sunt confirmări referitoare la contact vizual direct al piloților aerieni cu drona la sol. În condiții de vizibilitate limitată și apropiere de populație, forțele aeriene au fost puse în situația de a nu putea interveni cu arme de angajament.

Operațiuni și restricții de intervenție

Un elicopter de transport, echipat cu armament, a fost implicat pentru o scurtă perioadă în încercarea de a intercepta drona. Cu toate acestea, intervenția a fost restricționată de condițiile de vizibilitate și de apropierea de țintă. Popovici a explicat că, pe timpul nopții, utilizarea armamentului pentru interceptare nu a fost posibilă, deoarece deschiderea focului în direcția Galați sau Brăila era exclusă.

Aspecte legate de regulile de angajament și riscuri

Oficialul MApN a afirmat că, deși regulile permit utilizarea armamentului împotriva dronelor, nu se pot aplica în condiții de risc ridicat pentru populație sau infrastructură. Procedurile și tactici specifice limitează posibilitatea de a angaja ținte aeriene, mai ales în contextul vulnerabilității unor zone urbane sau aglomerări.

Concluzii despre situația operatională

Popovici a subliniat că operațiunea a fost complicată, din cauza limitărilor tehnice și a condițiilor meteorologice. De asemenea, a amintit că, pentru moment, nu există informații despre contact vizual direct între piloți și drona interceptată. În operațiunia de monitorizare și identificare, forțele române au fost limitate de condițiile din teren și de specificul zonelor urbane.

Indiferent de context, această situație subliniază dificultățile și restricțiile cu care se confruntă forțele aeriene în misiuni de interceptare a dronelor în apropierea frontierelor și în zonele urbane.