România se pregătește pentru examenele naționale de Evaluare Națională și Bacalaureat, dar expertiza și cifrele indică probleme sistemice adânci. Deputatul PSD Mihai Fifor critică situația actuală a educației, afirmând că sistemul a ajuns să fie tratat ca o problemă a prezentului, nu a viitorului.

Starea actuală a sistemului educațional

Fifor subliniază că rezultatele recente la evaluări și examene nu reflectă întreaga realitate. În 2025, la Evaluarea Națională s-au înscris 159.229 de elevi, însă doar 152.235 dintre aceștia au susținut efectiv examenul. La Bacalaureat, 94.100 de elevi s-au înscris, iar 92.393 au susținut examenele, însă aproape 28.600 elevi care ar fi trebuit să fie în clasa a XII-a nu s-au mai înscris pentru Bacalaureat.

Dispariția elevilor din sistem

Datele arată că mulți elevi abandonează școala înainte de a ajunge să fie evaluați. În cazul Evaluării Naționale, aproximativ 7.000 de copii lipsesc, iar în cazul Bacalaureatului, dispar aproape 30.000 de tineri în parcursul anului școlar. Fifor afirmă că această dispariție reprezintă o problemă esențială, nu doar un indicator statistic.

Problema calitativă, nu doar cea cantitativă

Potrivit deputatului, cifrele nu trebuie interpretate doar prin procente. În spatele rezultatelor se află destinele tinerilor care au abandonat școala sau provin din medii vulnerabile. Acestea nu sunt doar probleme socio-economice, ci reprezintă pierderi pentru întreaga societate.

Rata de promovare și realitatea din teren

La Evaluarea Națională 2025, doar 74,5% dintre elevii înscriși au obținut medii peste 5, iar rata de promovare la Bacalaureat a fost de 83,2% pentru promoția actuală. Însă, rezultatele înregistrează o realitate cruntă: mulți elevi nu ajung să susțină examenele, iar procentul de elevi care se „pierde” înainte de evaluări indică un eșec al sistemului.

Coroborarea cu parcursul educației

Fifor afirmă că situația devine și mai gravă dacă privim pe durata întregii generații. La începutul anului, 94.100 elevi s-au înscris pentru Bacalaureat, dar aproape 28.600 nu au mai ajuns să se înscrie efectiv, dispărând din sistem înainte de examene.

Perspectiva critică asupra ratei de promovare

Problema fundamentală, conform deputatului, nu este procentul celor care promovează examenele, ci numărul celor care nu ajung să participe. Ponderea celor care nu mai sunt în sistem înseamnă existența unui eșec structural al sistemului educațional în România.

Impactul social și familial

Fifor adaugă că în spatele datelor sunt elevi care au abandonat școala, provenind din medii vulnerabile, pentru care statul român a fost, adesea, absent. Abandonul școlar devine astfel un fenomen care afectează profund perspectivele sociale și economice ale țării.

Criza infrastructurii și a resurselor

Deputatul critică tratamentul sistemului educațional ca o cheltuială, nu ca o investiție. Bugetele insuficiente, infrastructura învechită și lipsa sprijinului pentru profesori au redus calitatea și atractivitatea sistemului.

Consecințele asupra securității și societății

Fifor afirmă că problemele din educație nu sunt numai educaționale. România riscă să se confrunte cu probleme de securitate economică, socială și democratică, dacă nu se vor face schimbări majore.

Informațiile indică faptul că, în vară, în 2026, țara va avea de înfruntat nu doar o criză a rezultatelor, ci și o criză de potențial uman pierdut.