Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 se intensifică, fiind aproape de începutul unei faze decisive. La întâlnirea planificată pentru marți dimineața, miniștrii reprezentând nouă state contribuabile nete se vor reuni pentru a coordona o campanie de opoziție față de propunerea Comisiei Europene, care vizează un buget total de până la 1,8 trilioane de euro pentru acea perioadă.

Campanie de opoziție din partea contribuabililor nete

Miniștrii acestor nouă țări consideră că volumul sumelor alocate trebuie să scadă semnificativ. Jessica Rosencrantz, ministrul suedez pentru afaceri europene, a declarat pentru POLITICO că nu există loc pentru o creștere dramatică a contribuțiilor din Suedia și din alte state contribuabile nete. Aceasta va fi o poziție clar exprimată în perioada premergătoare următorului Consiliu European.

Diviziuni în cadrul blocului comunitar

Discuțiile se desfășoară înaintea unui Consiliu Afaceri Generale de la Bruxelles, unde va fi discutat Cadrul Financiar Multianual. În opoziție față de propunerea Comisiei, un grup format din 16 țări, printre care Italia, Spania și Polonia, cere majorarea cheltuielilor pentru agricultură, plățile către regiunile mai sărace și pescuit. Aceste state consideră că aceste domenii trebuie să beneficieze de creșteri în buget, în condițiile în care propunerea Comisiei le reduce la mai puțin de jumătate din cheltuieli.

Declarația comună a celor 16 țări, coordonată de România și semnată de Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania, critică reducerea bugetului pentru Politica de coeziune, Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica Comună în domeniul pescuitului (PCP).

Propunerea UE și tendințele de cheltuieli

Comisia Europeană speră să obțină aprobarea pentru un buget de până la 1,8 trilioane de euro între 2028 și 2034, parte a unui pachet total de aproape 2 trilioane de euro, incluzând rambursările pentru datoria generată de pandemia de Covid. Cheltuielile totale ar reprezenta 1,26% din venitul național brut combinat al tuturor statelor membre, în timp ce actualul buget pentru perioada 2021-2027 echivalează cu aproximativ 1,1% din PIB-ul cocumulat al UE.

Clauza de reținere exprimată de ministrul austriac pentru Europa, Claudia Bauer, ține cont de nevoia de a evita creșteri bugetare automate. Aceasta a afirmat că statele contribuabile nete se coordonează pentru a limita creșterile și a evita excesele.

Negocieri dure și propuneri de reformare

În timpul negocierilor, cele 16 țări care sprijină un buget mai mare au început să pună capăt restricțiilor aplicate celor cinci state beneficiare de reduceri la contribuțiile lor, numite rambursări. Aceste state sunt Germania, Suedia, Austria, Danemarca și Olanda. Declarația lor insistă asupra lipsei oricărei justificări politice sau economice pentru menținerea acestor reduceri și cere eliminarea lor completă.

În plus, aceste state se pronunță pentru amânarea unei părți din rambursarea împrumuturilor UE post-Covid, estimate la 168 de miliarde de euro pentru următorul ciclu bugetar. Dialogul despre buget va include și prezentarea unei defalcări detaliate, numită NegoBox, elaborată de Cipru, actualul președinte rotativ al Consiliului UE, la începutul lunii iunie.

Planurile vor fi discutate ulterior atât de oficialii naționali, cât și de liderii europeni în cadrul summit-ului Consiliului European de pe 18 iunie. În cadrul acestor dezbateri, statele își doresc să limiteze contribuțiile și să apere prioritățile precum securitatea națională și dezvoltarea industriilor, dar și să reducă suma totală a bugetului.

Obiectivele celor contribuabili nete și alte perspective

Miniștrii contribuabili nete, precum ministrul finlandez al afacerilor europene, Joakim Strand, subliniază necesitatea unui acord final pentru un buget modern, axat pe competitivitate și apărare, dar cu un nivel efectiv mai scăzut. În același timp, Guvernul Olandei propune să facă „alegeri dificile” pentru alocarea resurselor, pentru a maximiza impactul și valoarea adăugată.

În această perioadă, economiile semnificative în domenii precum subvențiile agricole, sprijinul pentru regiunile mai sărace și salariile funcționarilor UE sunt vizate ca fiind prioritare în discuțiile naționale, pentru a putea susține o creștere a cheltuielilor pentru obiective strategice, fără a depăși limitele tăiate din buget.

În aceste condiții, negocierile pentru bugetul UE continuă să fie marcate de diferențe semnificative între țări, în special între contribuitori și beneficiari, în pregătirea unui acord pentru următorul ciclu financiar.