NATO se confruntă cu o opoziție semnificativă în privința propunerii de a impune o cotă fixă de 0,25% din PIB pentru cheltuielile militare ale statelor membre. Anunțul a fost făcut de secretarul general al alianței, Mark Rutte, care a precizat că cele mai probabile sunt respingeri din partea anumitor state, din cauza opoziției puternice.
Opoziție în interiorul NATO față de propunere
Rutte a declarat că nu anticipează acceptarea acestei cote fixe, deoarece există o opoziție clară. El nu a specificat explicit statele care se opun, dar o sursă din cadrul NATO a indicat că Marea Britanie, Franța, Canada, Italia și Spania sunt împotriva acestei inițiative. Sursele menționează că aceste țări nu sunt foarte entuziasmate de idee.
Contextul politic și implicațiile recente
Anunțul vine după o relaxare surprinzătoare a sancțiunilor britanice asupra petrolului rusesc. În data de 19 mai, Marea Britanie a eliberat discret o licență temporară pentru importul de motorină și combustibil pentru avioane, obținute din petrol rusesc, cu condiția ca produsele să fi fost prelucrate în altă țară. Acest pas a fost perceput ca o lovitură pentru imaginea Londrei, asociată adesea cu suportul puternic pentru Ucraina.
De asemenea, guvernul britanic a acordat și o licență pentru transportul maritim și livrarea de gaz natural lichefiat (GNL) din terminalele Sakhalin-2 sau Yamal LNG din Rusia. Anunțul a stârnit reacții de uimire și indignare oficialilor ucraineni și europeni, iar Londra a fost nevoită să și-și ceară scuze pentru modul în care a fost prezentată informația. Chiar dacă licențele rămân în vigoare, deciziile acestei țări au continuat să fie criticate.
Reacții și poziții ale altor state
Respingerea planului de alocare a 0,25% din PIB pentru cheltuieli militare subminează statutul Franței în cadrul coaliției dedicate luptei Ucrainei împotriva Rusiei. Parisul își menține poziția de lider în această coaliție, împărțind conducerea cu Londra în demersurile de garantare a securității pe termen lung pentru Kiev.
Potrivit sursei din cadrul ziarului Telegraph, cel puțin alte șapte state membre NATO ar fi susținut planul lui Mark Rutte. Se menționează că aceste țări deja alocă mai mult de 0,25% din PIB pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, fiind astfel în sprijinul propunerii, deși oficial nu s-a anunțat încă o poziție comună.
Perspectiva alianței și viitorul legislației de cheltuieli militare
Disensiunile legate de plafonul de cheltuieli militare reflectă dificultățile în unificarea pozițiilor între statele membre NATO. Rezistența la impunerea unei cote fixe de 0,25% din PIB continuă să se manifeste, iar discuțiile tot mai tensionate indică probabilitatea unei blocări a inițiativei în forma sa actuală.
Deocamdată, planul nu a fost adoptat, iar ceilalți membri susținători, care deja alocă peste această sumă, rămân în poziție de sprijin pentru inițiative similare, dacă le vor fi conformate. Decizia finală asupra acestei cote depinde de negocieri ulterioare și de poziția comună a alianței NATO.
