Senatul SUA a votat miercuri pentru promovarea unei rezoluții care să împiedice președintele Donald Trump să ordone noi atacuri asupra Iranului, marcând primul pas în direcția limitării puterilor de război ale șefului statului. Votul procedural, înregistrat cu 50 de voturi pentru și 47 împotrivă, a fost susținut atât de democrați, cât și de patru republicani, printre care senatorii Rand Paul, Susan Collins, Lisa Murkowski și Bill Cassidy.

Rezoluția a fost inițiată de democrați ca răspuns la războiul nepopular declanșat în Iran și la declarațiile recente ale lui Trump, care a afirmat că mai are la dispoziție o oră pentru a ordona atacuri. În ciuda votului, măsura se confruntă cu obstacole în continuare, fiind nevoie de cel puțin două voturi suplimentare pentru a fi adoptată definitiv.

Contextul și istoria încercărilor anterioare

De la începutul războiului, democrații au încercat să impună legislativ măsuri similare, însă toate au fost respinse anterior. S-au făcut șapte încercări, toate fără succes, în condițiile în care unele voci republicane au schimbat opinia pe măsură ce conflictul s-a prelungit.

Senatorul Cassidy, care a pierdut alegerile primare recent, și-a schimbat votul pentru această rezoluție, motivând că administratia și Pentagonul au ținut Congresul în întuneric privind operațiunile din Iran. El a afirmat că, în Louisiana, susținătorii președintelui sunt preocupați de situație și de riscul unui război neautorizat.

Liderul minorității din Senat, Charles E. Schumer, a declarat înainte de vot că declarațiile lui Trump despre posibilitatea unui atac reprezintă un motiv solid pentru limitarea puterilor președintelui. El a comparat comportamentul lui Trump cu acțiunea unui copil mic care se joacă cu o armă încărcată.

Legalitatea și reacțiile din Congres

Rezoluția invocă legea din 1973 privind puterile de război, care obligă președintele să retragă forțele americane din conflicte neautorizate de Congres în termen de 60 de zile. Trump a respectat termenul de 1 mai, dar a afirmat că ostilitățile s-au încheiat, deși Statele Unite continuă să mențină o blocadă navală asupra Iranului.

Unii republicani, precum senatorul James Risch, au repetat argumentul conform căruia ostilitățile nu mai sunt active de mult timp, în timp ce democrații, reprezentată de senatorul Tim Kaine, au respins această interpretare. Kaine a subliniat oportunitatea ca Congresul să-și reafirme rolul în dezbaterea războiului într-o perioadă de calm relativ.

Procedural, pentru ca rezoluția să fie adoptată, mai este nevoie de cel puțin două voturi în Senat. Trei republicani care s-au opus anterior adoptării măsurilor de retragere din Iran nu au participat la votul de marți, iar dacă aceștia votează împotrivă și restul senatorilor mențin poziția, rezultatul va fi necunoscut.

Perspectiva și posibilul parcurs legislativ

Rezoluția trebuie să treacă și de Camera Reprezentanților, care săptămâna trecută a respins la limită o măsură similară. În trecut, în ianuarie, senatul a votat pentru promovarea unei rezoluții menite să împiedice atacuri asupra Venezuela, dar aceasta a fost blocată ulterior de senatorii republicani sub influența lui Trump, după ce unii și-au schimbat votul.

Sondajele indică o opțiune nesusținută de opinia publică pentru război, arătând că 64% dintre alegătorii înregistrați consideră decizia lui Trump de a intra în conflict cu Iranul greșită, iar doar 30% o aprobă.

Rezoluția, dacă va fi adoptată în ambele camere și semnată de președinte, ar limita semnificativ posibilitatea președintelui Trump de a iniția acțiuni militare fără autorizarea Congresului. Până în prezent, situația rămâne în echilibru, iar consultările legislative continuă.