Pe 19 mai 2007, România a organizat un referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, la aproape trei luni după decizia Parlamentului de suspendare. Consultarea populară s-a desfășurat într-o zi de sâmbătă și a avut ca întrebarea principală: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”

Inițierea procedurii de suspendare

Procedura a fost declanșată la 12 februarie 2007, când Partidul Social Democrat a sesizat Curtea Constituțională a României pentru suspendarea președintelui.

În 28 februarie, Parlamentul a înființat o comisie de anchetă asupra activității președintelui, condusă de Dan Voiculescu. Raportul acesteia a susținut că Traian Băsescu ar fi încălcat Constituția.

În aprilie, Curtea Constituțională a emis un aviz consultativ negativ, apreciind că faptele invocate nu reprezentau încălcări grave pentru suspendare. În ciuda acestui aviz, Parlamentul a votat suspendarea pe 19 aprilie 2007, cu 322 de voturi pentru, 108 împotrivă și 10 abțineri.

Reacțiile și declarațiile președintelui

Traian Băsescu a declarat anterior că va demisiona dacă Parlamentul îl suspendă, după vot. Totuși, după validarea suspendării de către Curtea Constituțională, el a anunțat că renunță la această intenție, argumentând că o astfel de demisie ar fi crescut criza politică.

Organizarea referendumului

Referendumul a fost programat pentru o zi de sâmbătă, un aspect neobișnuit pentru scrutinurile din România.

Întrebarea adresată electoratului a fost: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României, domnul Traian Băsescu?”
Participanții trebuiau să voteze „DA” dacă sprijineau demiterea, sau „NU” pentru menținerea în funcție.

Costurile totale pentru organizarea referendumului au fost estimate la 60 milioane de lei, echivalentul a circa 18 milioane de euro.

Reacții și exprimări din societatea civilă

Reacțiile din societate au fost diverse, cu personalități publice și mediul intelectual solicitând respectarea statului de drept și organizarea unor scrutinuri corecte.

Disidența anticomunistă Doina Cornea a criticat polarizarea accentuată a scenei politice din acea perioadă.

Referendumul s-a încheiat cu confirmarea voinței populare cu privire la situația președintelui.