Un sondaj realizat de CURS în perioada 1-14 mai 2026 indică un nivel ridicat de neîncredere în direcția în care merge România și în clasa politică. În preferințele pentru liderii politici, Călin Georgescu și Nicușor Dan ocupă primele poziții, în timp ce Ilie Bolojan este pe locul al treilea.

Românii consideră că țara merge într-o direcție greșită

Un proces de cercetare pe un eșantion de 1.664 de persoane adulte, prin interviuri față în față la domiciliu, a relevat că 82% dintre respondenți cred că România are o direcție greșită. Doar 15% consideră că țara evoluează în direcția bună. Perspectivele pentru următorii cinci ani sunt percepute negativ, cu 44% dintre respondenți optimiști, 26% foarte pesimiști și doar 28% optimiști.

Instituțiile de încredere și cele cu încrederea scăzută

Biserica Ortodoxă Română și Armata se află în topul încrederii, cu 79% și, respectiv, 76%. Poliția și autoritățile locale se bucură de încredere de 55%, respectiv 53%. În contrast, instituțiile centrale ale statului sunt percepute cu încredere redusă: Parlamentul are 24%, Guvernul 26%, iar Justiția doar 20%. Președinția se bucură de o încredere de 31%.

Liderii politici, opinii și preferințe electorale

Clasamentul încrederii în personalități politice este condus de Călin Georgescu, cu 32% declarați încrezători, urmat de Nicușor Dan, cu 31%. Ilie Bolojan ocupă poziția a treia, cu 25%. La marginea clasamentului se află George Simion (23%), Traian Băsescu, Cristian Popescu Piedone și Sorin Grindeanu, cu aproximativ 21% fiecare.

Predicții pentru alegerile parlamentare

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) ar obține 32% din voturi, menținându-se ca principal partid politic. Partidul Social Democrat (PSD) este cotat cu 24%, iar Partidul Național Liberal (PNL) cu 20%. Uniunea Salvați România (USR) ar avea 10%, în timp ce Uniunea Democrată Maghiară din România ar intra în Parlament cu 5%.

Încrederea în partidele politice și atitudinea față de alegeri anticipate

Sondajul remarcă o scădere a încrederii în formațiunile politice, 35% dintre respondenți exprimând puțină încredere, iar 33% afirmând că nu au deloc încredere. Doar 30% declară că au multă sau foarte multă încredere în partidele politice actuale. În privința alegerilor anticipate, 56% dintre români consideră necesară convocarea unor noi scrutinuri pentru a schimba actualul context politic, în timp ce 41% sunt împotrivă.

Aceste rezultate evidențiază un pesimism generalizat și o percepție negativă asupra direcției în care se îndreaptă România, precum și o criză de încredere profundă în instituțiile și liderii politici.