Ilie Bolojan a ajuns la Parlament pentru a face declarații, dar a refuzat să răspundă jurnaliștilor, precizând că nu va face declarații pe holurile Legislativului. În același timp, Partidul Național Liberal a decis să participe la dezbaterea moțiunii de cenzură, dar să nu voteze efectiv, urmând să părăsească sala la momentul votului. În plen vor rămâne doar câțiva parlamentari liberali pentru supravegherea procedurii. La după-vot, liderii PNL au programată o ședință a Biroului Politic Național.

Participarea Parlamentarilor la vot

Conform surselor, parlamentarii grupului SOS România vor vota pentru căderea guvernului Bolojan, a anunțat eurodeputata Diana Șoșoacă. În total, 9 senatori și 6 deputați din grupul PACE intenționează să voteze cu bilele la vedere în sprijinul moțiunii.

Moțiunea de cenzură și poziția politică

Moțiunea intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” a fost citită în urmă cu o săptămână în plen. Votul este programat pentru data de 5 mai, de la ora 11.00, și se va desfășura secret, cu bile.

Pentru demiterea guvernului, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”. Majoritatea absolută din totalul de 463 de parlamentari este necesară pentru validarea votului. În cazul în care moțiunea trece, guvernul va fi demis imediat, exercitând atribuțiile în mod limitat până la formarea unui nou kabinet.

Criza politică și contextul guvernamental

Criza politică a început după ruperea coaliției care susținea cabinetul Bolojan. Guvernul fusese învestit în 23 iunie 2025 cu 301 voturi pentru, dintr-un total de 463. Relațiile dintre PSD și premier s-au deteriorat din cauza măsurilor economice și a disputelor privind reformele administrative și fiscale.

La începutul lunii aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a anunțat că premierul nu mai are sprijin parlamentar. Ulterior, PSD a retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.

Calculul pentru votul moțiunii

Din totalul de 463 de parlamentari, PSD și AUR au împreună 219, fiind în continuare la un deficit de circa 14 voturi pentru a atinge pragul de 233. Semnăturile pentru moțiune sunt mai multe, dar unele parlamentare, precum cele din grupul Partidul UNIT, au anunțat că, deși au semnat, nu vor vota moțiunea.

Voturile decisive provin din parlamentarii SOS România, POT, PACE, neafiliați și minoritățile naționale. PNL și USR au adoptat strategia de boicot, participând la dezbatere, dar părăsind sala la vot, cu excepția unor reprezentanți care vor supraveghea procedura.

Ce urmează în cazul trecerii sau picajului moțiunii

Dacă moțiunea trece, guvernul Bolojan va cădea, însă va rămâne interimar până la formarea unui nou cabinet. Președintele va convoca partidele La consultări pentru desemnarea unui candidat și, apoi, acesta va avea 10 zile pentru a cere votul de încredere.

Există scenarii pentru formarea unui guvern minoritar legal pentru majoritatea PNL-USR-UDMR, un acord cu PSD, un guvern tehnocrat sau continuarea crizei politice. Alegerile anticipate sunt considerate o posibilitate, dar sunt greu de declanșat, fiind condiționate de respingerea a cel puțin două propuneri de guvern în 60 de zile.

În cazul în care moțiunea nu trece, guvernul Bolojan va rămâne în funcție, dar va trebui să gestioneze cu o susținere fragilă. Discuțiile cu USR, UDMR și minoritățile pentru un guvern minoritar sunt deja în curs, iar președintele Nicușor Dan a afirmat că, indiferent de rezultat, România va continua direcția occidentală.

Istoricul moțiunilor de cenzură în România

De la 1989 încoace, au fost înregistrate circa 50 de moțiuni de cenzură, dintre care șase au avut succes. Primul guvern demis a fost cel al lui Emil Boc I, în 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”. În 2012, a fost înlăturat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu după doar 78 de zile.

Moțiunea inițiată de PSD și ALDE în 2017 a dus la demiterea Guvernului Sorin Grindeanu, chiar dacă a fost susținută inițial de PSD și ALDE. În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost înlăturat cu 238 de voturi, iar în 2020, Guvernul Ludovic Orban I a fost în aceeași situație.

Cel mai mare scor pentru un guvern demis prin moțiune a fost în 2021, când Florin Cîțu a obținut 281 de voturi pentru, fiind și ultima caz înregistrat. Dacă moțiunea de astăzi va fi adoptată, Ilie Bolojan va deveni al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului.