România a fost un punct central al evenimentului Economist Romania Government Roundtable 2026, desfășurat pe durata a trei zile la București. La reuniune au participat oficiali de rang înalt din mai multe țări, reprezentanți ai instituțiilor europene și internaționale, precum și lideri ai mediului de afaceri global. Agenda a inclus teme legate de securitate, energie, economie, tehnologie și integrare europeană, în contextul creșterii tensiunilor geopolitice.

Participanți și subiecte cheie

Au fost prezenți președintele României, Nicușor Dan, alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Premierul României, Ilie Bolojan, și premierul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, au susținut discursuri. Oficialii europeni și internaționali au inclus pe Enrico Letta, Frans Timmermans și Tarja Jaakkola, reprezentant NATO, precum și economistul Daron Acemoglu.

La eveniment au participat și guvernatori de bănci centrale, precum Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, precum și reprezentanți ai Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene. Industria energetică globală a fost reprezentată de membri ai sectorului privat, inclusiv PPC Group și E.ON România.

Discursuri și teme principale

Nicușor Dan a deschis discuțiile prezentând evoluția istorică a României. El a evidențiat recuperarea economică după perioada post-1990, citând creșterea PIB și creșterea parității puterii de cumpărare de la 26% în 2000 la circa 78% în 2024. De asemenea, a subliniat riscurile generate de atacuri hibride, războiul informațional și problemele internaționale.

Președinta Maia Sandu a vorbit despre presiunile externe asupra Republicii Moldova și despre importanța cooperării cu Uniunea Europeană și România. Ea a declarat că încercările Moscovei de destabilizare au eșuat, iar sprijinul european este decisiv pentru reforme și apropierea de UE.

În analiza situației globale, discuțiile au inclus pandemia, războiul din Ucraina, criza energetică și conflictul din Orientul Mijlociu. Participanții au remarcat impactul acestor factori asupra fluxurilor comerciale și stabilității piețelor, precum și asupra economiei României, care se află în proces de ajustare bugetară.

Securitate, energie și politici europene

Guvernatorii băncilor centrale au abordat criza energetică. Mugur Isărescu a afirmat că pasivitatea nu este o opțiune în fața crizelor și a subliniat necesitatea politicilor proactive, evidențiind importanța coordonării între politicile fiscală și monetară. Yannis Stournaras a comentat efectele de durată ale șocurilor energetice și presiunile inflaționiste persistente în Europa, chiar și după stabilizarea conflictelor globale.

Reprezentanta NATO, Tarja Jaakkola, a discutat despre sprijinul alianței pentru dezvoltarea industriei de apărare și despre planurile de rearmare ale Uniunii Europene, precum și despre problemele de interoperabilitate și achiziții militare.

Dezvoltarea sistemelor de apărare și securitate energetică a fost un subiect de interes, iar oficialii europeni și români au vorbit despre nevoia de o strategie unică în domeniul energiei, criticând lipsa acesteia până în prezent. Reprezentanții industriei au atras atenția asupra faptului că sistemele energetice bazate pe electricitate trebuie să devină prioritatea Europa, iar colaborarea între sectorul public și cel privat trebuie consolidată.

România: aspecte strategice și perspective

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a subliniat poziția geostrategică a țării și necesitatea extinderii europene spre est. El a afirmat că apărarea, securitatea și creșterea economică sunt interconectate, susținând continuarea extinderii UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova pentru consolidarea stabilității și prosperității europene.

Alexandru Munteanu, premierul Republicii Moldova, a afirmat că țara sa acționează concret în procesul de aderare la UE, fiind încrezător în parcursul european. Liderii au convenit asupra importanței investițiilor în infrastructură și în coridoare energetice pentru stabilitatea regională.

Evenimentul a arătat o atenție sporită asupra securității la frontierele estice ale Uniunii, cu focus pe consolidarea apărării și pe reducerea fragmentării în domenii precum politica, securitatea și energia.