România înregistrează o deteriorare accentuată a indicatorilor economici în primul trimestru al anului 2026, fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la inflație, inclusiv la cea alimentară, arată datele Eurostat. În același timp, consumul și investițiile din bugetul de stat au scăzut semnificativ, iar puterea de cumpărare a populației s-a erodat.

Inflație și scumpiri record în UE

România avea în februarie 2026 o rată anuală a inflației de 8,3%, cea mai mare din UE, cu o diferență clară față de media europeană de 2,1%. Nicio altă țară din Uniune nu se apropie de acest nivel, următoarele fiind Slovacia cu 4,0% și Croația cu 3,9%.

La scumpirea alimentelor, România înregistrează și cel mai ridicat indice, cu 7,6% în ianuarie 2026, comparativ cu media europeană de 2,5%. Estonia a avut o inflație alimentară de 6,1%, iar Grecia de 4,7%.

Accelerarea scumpirilor după vara lui 2025

Prețurile la alimente au crescut în mod semnificativ după jumătatea anului 2025. În prima parte a anului 2024, inflația alimentară era moderată, însă din a doua jumătate a lui 2024 a început un ciclu ascendent.

În 2025, inflația alimentară a crescut de la 4,3% în ianuarie și februarie, la 5,5% în aprilie, 6,7% în mai și apoi a accelerat la 7,7% în iunie, 8,0% în iulie și 8,9% în august. În ianuarie 2026, nivelul s-a menținut ridicat la 7,6%, indicând o persistență a creșterii prețurilor.

Consumului a fost afectat, serie ajustată arătând o tendință de declin continuu din a doua jumătate a lui 2025. În februarie 2026, consumul s-a redus cu 6,2% față de aceeași perioadă a anului anterior.

Reduceri semnificative ale investițiilor bugetare

Investițiile finanțate din bugetul de stat au înregistrat o scădere de 55% în primele două luni din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Dacă în ianuarie-februarie 2025 s-au alocat 5.718 milioane de lei, în primele două luni ale lui 2026 suma s-a redus la 2.596 milioane de lei.

Pierdere a puterii de cumpărare

Puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor a fost semnificativ afectată. Câștigul salarial mediu net a avut o creștere de doar 3,2% în aprilie 2025 și 2,0% în mai, apoi a început să scadă, fiind de -2,4% în iulie și -5,0% în august.

Deținătoarele pensiei medii au observat o reducere abruptă a nivelului de cumpărare. În septembrie 2024, această indicatoră era la 32,9%, dar în februarie 2026 a scăzut la -8,3%. În termeni practici, pensia medie bruta acoperă astfel o parte mai mică din costurile generale ale vieții.

Declinul consumului și al salariilor

Seria ajustată a consumului a fost pozitivă în prima jumătate a lui 2025, însă din august 2025 a intrat în teritoriu negativ, ajungând la -6,2% în februarie 2026.

Câștigurile salariale și pensiile au pierdut din valoare, iar scăderea rapidă a indicatorilor de putere de cumpărare indică o reducere semnificativă a capacității populației de a face față cheltuielilor curente.