Parlamentul României analizează miercuri și joi proiectele de buget pentru 2023, în cadrul unei ședințe comune a Camerei Deputaților și Senatului. După aprobarea inițială în comisiile de specialitate și de buget-finanțe, dezbaterile se axează pe amendamentele propuse și pe alocările bugetare pentru diverse instituții. Decizia finală urmează a fi luată în plen.

Votul asupra amendamentelor și dispute în comisie

Gabriela Horga (PNL) a explicat că un amendament este aprobat doar dacă obține cel puțin jumătate plus unu din voturile celor prezenți, adică 26 de voturi din total. În cazul amendamentului supus discuției, acesta a primit 23 de voturi „pentru” și, prin urmare, nu a fost aprobat.

După rezultatul votului, s-a declanșat o dispută privind aspectele procedurale. Conducerea comisiei analizează dacă abținerea celor 8 membri AUR trebuie interpretată ca vot împotrivă sau dacă trebuie considerată ca neexprimate. Se cere reluarea procesului de vot, dar decizia finală nu a fost încă stabilită.

Solicitarea reluării votului și controverse

Daniel Zamfir (PSD) a cerut reluarea votului, însă Bogdan Huțucă (PNL) a respins această solicitare. În cadrul aceluiași context, Iulius Marian Firczak, deputat al minorității rutene și secretar al Comisiei pentru buget, a confirmat că numărul de voturi pentru amendament nu a fost suficient raportat la prezența totală a deputaților.

La rândul său, amendamentul PSD pentru majorarea bugetului Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde de lei a primit aviz favorabil în comisie, deși AUR a optat pentru abținere. Decizia finală privind includerea acestui amendament în buget va fi luată joi, în plen.

Rezultatele votului și alocările bugetare

În plen, 23 de parlamentari de la PSD, UDMR și PACE au votat „pentru”, iar unul s-a abținut. Ceilalți 8 membri AUR nu au votat, iar 19 au fost împotrivă.

Amendamentul PSD viza majorarea bugetului Ministerului Muncii cu 1,1 miliarde de lei, o propunere criticată de o parte a coaliției, având în vedere constrângerile bugetare și creșterea cheltuielilor sociale, anunțată de oficialii Ministerului Finanțelor.

Declarații despre situația bugetară

Bogdan Huțucă, președintele comisiei și reprezentant PNL, a spus că nu va intra în conținutul măsurilor de sprijin, menționând că veniturile bugetare sunt deja epuizate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a confirmat că alocările pentru asistența socială au crescut și că sumele de 1,7 miliarde de lei pentru aceste plăți sunt deja asigurate.

Nazare a precizat că retragerea a 1,1 miliarde de lei din fondurile bugetare implică un plus la deficitul bugetar și, de aceea, nu susține amendamentul respectiv.

Bugetul pentru sănătate și extinderea programelor de prevenție

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat o creștere de 300 de milioane de lei a bugetului pentru programele naționale de screening și prevenție, ajungând la 1,2 miliarde de lei în 2026, față de 900 milioane în 2025.

El a explicat că extinderea acestor programe include screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. De asemenea, s-au majorat și resursele pentru screeningul neonatal, de la 3 biomarkeri la 22, peste media Uniunii Europene, pentru a permite o depistare mai rapidă și o intervenție timpurie în primele zile de viață ale copiilor.

Detalii despre procedura bugetară

Documentele bugetare au fost aprobate initial de Guvern și trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, ora 13:00, majoritatea fiind acceptate în comisiile de specialitate.

Comisiile reunite de buget-finanțe au analizat și avizat proiectul în perioada 18-22 februarie. În urma discuțiilor, au fost aprobate bugetele unor instituții precum Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională și Consiliul Național al Audiovizualului.

După această etapă, proiectul intră în dezbaterea în plen, ședințele urmând să aibă loc miercuri după-amiază și joi, pentru votul final.