Președintele României a semnat o declarație de parteneriat strategic cu Ucraina, fapt criticat de formațiunea AUR, care acuză că documentul conține poziții unilaterale și interese ucrainene, fără consultarea comunității românești din Ucraina. Reprezentanții AUR consideră că această abordare afectează interesele minorității române și reprezintă o trădare a comunității.

Critici privind poziția și angajamentele asumate

AUR contestă faptul că președintele a adoptat un text scris exclusiv din perspectiva ucrainiană, fără a ține cont de revendicările și nevoile comunității românești din Ucraina. Formațiunea afirmă că s-au făcut angajamente în numele României în domenii legate de apărare și securitate, fiind considerat inadecvat să se ia astfel de decizii pentru o țară aflată în război.

Situația în învățământul românesc din Ucraina

Potrivit AUR, la momentul declarării independenței Ucrainei în 1991, pe teritoriul țării existau 121 de școli unde se preda limba română. În prezent, numărul acestor școli a scăzut la 57. În plus, multe dintre ele sunt școli mixte, unde se înființează clase de limba ucraineană, inclusiv în localități cu populație românească de 100%. În Basarabia de Sud, pentru o comunitate de 124.000 de români, mai funcționează o singură școală în limba română, în satul Borisăuca, raionul Ismail.

Reprezentanții AUR susțin că președintele nu a ținut cont de revendicările și propunerile comunitaților române din Ucraina, privind învățământul.

Deziderate privind drepturile omului și postura față de Ucraina

Contrar poziției oficiale, AUR afirmă că președintele a preluat în exclusivitate poziția Ucrainei în domeniul drepturilor omului, în special privind libertatea de asociere și libertatea religioasă. Reprezentanții acuză că au fost dezinformați cetățenii români din țară, iar declarațiile sale privind subordonarea bisericilor relevante pentru comunitate sunt considerate inacceptabile.

Politici energetice și de securitate criticată

AUR critică prevederile energetice, susținând că sunt contrare intereselor României. Ei reclamă faptul că nu a fost explicată motivarea construirii a două interconectări energetice cu Ucraina, în condițiile în care România trebuie să înainteze interconectări cu Republica Moldova. În plus, resping planurile de subvenționare a energiei electrice pentru Ucraina, considerând că NU trebuie să se acorde sprijin în condițiile actuale de război.

Reprezentanții partidului se opun, de asemenea, ideii de transport și depozitare a gazelor românești din perimetrul Neptun Deep în Ucraina. Ei propun construirea de depozite subterane de gaze pe teritoriul României pentru a evita dependența de resurse externe.

Inzestrarea armatei și cooperarea militară

AUR argumentează că politicile legate de înzestrarea armatei sunt absurde, în contextul în care au fost respinse propunerile de a produce drone performante în colaborare cu companii israeliene. Reprezentanții partidului critică și afirmația că statul ucrainean îndeplinește standardele NATO, subliniind lipsa de transparență în procesul de înzestrare.

Aspecte legate de relația bilaterală România-Ucraina

Președinții celor două țări au semnat joi, la Palatul Cotroceni, o declarație comună de parteneriat strategic. Nicușor Dan a declarat că „istoric, a existat neîncredere între țările noastre, dar aceasta s-a evaporat”. Cu toate acestea, AUR aduce în discuție criticile legate de poziționarea României față de comunitatea românească din Ucraina și aspectele legate de securitate, drepturile minorităților și interesele naționale.