Un proiect legislativ menit să modernizeze și să reglementeze mai eficient profesia de psiholog din România a fost respins în Senat, după o campanie intensă de presiune și dezinformare. Deși inițiativa, codificată sub numele L58/2026, propunea introducerea unui examen național și obligatoriu pentru atingerea statutului de „specialist”, precum și alte măsuri pentru îmbunătățirea funcționării profesiei, aceasta a fost blocată în urma unui val de opoziție publică.

Contextul inițiativei legislative

Proiectul urmărea actualizarea legislației din domeniu, în vigoare din 2004, și oferea soluții pentru problema sistemică a peste 15.000 de psihologi blocați în etapa de supervizare, uneori de până la 20 de ani. Propunerile prevedeau, printre altele, un examen național standardizat și obligativitatea de a realiza un masterat pentru calificarea de specialist. Aceste măsuri vizau creșterea calității serviciilor și profesionalizarea întregii categorii.

Proiectul propunea, de asemenea, măsuri pentru eficientizarea funcționării Colegiului Psihologilor, inclusiv înființarea unui Birou Executiv de 9 membri, aleși direct de filiale, pentru o decizie mai rapidă. Se estima că aceste modificări ar fi consolidat transparența și democrația în conducere, reducând birocratia.

Reacția și opoziția față de proiect

Inițiativa a întâmpinat o rezistență acerbă din partea unor organizații, precum Asociația Psihologilor Atestați din România (APAR) și Federația Română de Psihoterapie. Acestea au mobilizat o campanie amplă în spațiul public, lansând interpretări tendențioase și afirmații false despre conținutul proiectului, creând astfel o percepție negativă în rândul parlamentarilor.

Sursa a indicat că parlamentarii au fost bombardati cu sute de e-mailuri și mesaje, în special din partea APAR, care ar fi descris proiectul ca pe un „monopol periculos”. Se susține că aceste campanii au fost coordonate pentru a împiedica adoptarea inițiativei și pentru a menține actuala lege din 2004, considerată învechită.

Printre persoanele implicate în orchestrarea opoziției se numără Veronica Jardan, condamnată în trecut pentru falsificarea unor documente medicale. În 2014, împreună cu soțul său, a recunoscut că a falsificat rapoarte medicale pentru a ajuta un politician să scape de un dosar de alcoolemie, atribuind refuzul recoltării de probe de sânge unui diagnostic fals. Pedepsele au fost cu închisoarea și muncă în folosul comunității.

Simona Jardan, nume asociat cu campania împotriva proiectului, este percepută ca fiind motorul din spatele petiției cu peste 12.500 de semnături, care a speriat parlamentarii și a dus la retragerea susținerii pentru inițiativă. În plus, ea a fost acuzată că își continuă activitatea de coordonare a acestor mișcări clandestine, chiar dacă și-a pierdut dreptul de a practica liber ca psiholog.

Implicarea și poziția conducătorilor instituției

Președintele Colegiului Psihologilor, Edmond Cracsner, a fost unul dintre cei care au condus forurile consultative menite să dezvolte proiectul. După depunerea în Parlament, acesta a criticat vehement inițiativa, afirmând că este o oportunitate pentru campanii de imagine politică, în contextul alegerilor interne pentru conducerea colegiului, programate într-un an.

Reacția lui Cracsner a fost interpretată ca menită să influențeze negativ dezbaterea parlamentară și să mențină status quo-ul birocratic din domeniu.

Ce prevedea proiectul și ce beneficii ar fi adus

Proiectul de lege prevedea introducerea unui examen național obligatoriu pentru toate calificările în domeniu și impunea trecerea prin etapă de „specialist”. Aceste măsuri urmăreau creșterea calității serviciilor și profesionalizarea întregii categorii de psihologi.

Printre beneficiile estimate se numărau:

– Creșterea eficienței în procesarea documentelor profesionale;
– Îmbunătățirea reprezentativității în conducere, prin alegeri directe ale membrilor filialelor;
– O mai mare diversificare a modalităților de exercitare a profesiei, inclusiv prin SRL sau colaborări;
– Creșterea nivelului de pregătire și, implicit, a prestigiului profesiei;
– Recunoașterea psihoterapiei ca specializare interdisciplinară, nu doar ca ramură a psihologiei.

O prioritate majoră era și rezolvarea situației evidentă pentru majoritatea psihologilor, aproape 16.000 dintre aceștia, care rămâneau în blocajul supervizării pentru ani întregi, fără posibilitatea de a avansa profesional.

Consecințe și stare actuală

Senatul a respins proiectul în unanimitate, în urma campaniei de opoziție și dezinformare. Aceasta menține actuala lege din 2004, care permite funcționarea unui sistem birocratic, cu o transparență redusă și fără măsuri eficiente pentru profesionalizarea și calitatea serviciilor psihologice din România.