Guvernul condus de Ilie-Gavril Bolojan a propus pentru anul 2026 un proiect de lege a bugetului de stat criticat de sindicatul SAALG, care îl califică drept „exercițiu de optimism contabil” și „plătit de populație”. Sindicaliștii avertizează asupra vulnerabilităților fundamentale ale construcției bugetare și asupra riscurilor pentru stabilitatea economică și socială.

Critici privind fundamentarea macroeconomică a bugetului

Projectul bugetar pentru 2026 spațiază un PIB nominal de circa 2.045 miliarde lei, cu o creștere economică reală estimată la 1%. Veniturile bugetare sunt prognozate la aproximativ 736,5 miliarde lei. Sindicaliștii consideră că aceste cifre sunt optimiste, mai ales într-o economie care nu a performat conform prognozelor oficiale recente. Ei susțin că formularea bugetului reflectă mai degrabă un exercitiu contabil decât o asumare responsabilă a realităților economice.

Cifre cosmetizate și riscuri fiscale

Reprezentanții SAALG critică faptul că cifrele din buget nu rezolvă dezechilibrul fiscal. Ei subliniază că reducerea consumului privat și dependența de fonduri europene sunt aspecte problematice. În plus, bugetul admite că măsurile de consolidare fiscală vor viza consumul privat, dar păstrează în același timp accentul pe investiții și exporturi ca motoare ale creșterii economice, ceea ce sindicaliștii consideră imposibil în condițiile actuale ale economiei românești, caracterizată prin costuri ridicate la energie și presiuni asupra mediului de afaceri.

Ei susțin că investițiile anunțate nu sunt susținute de un plan clar de finanțare, capacitate administrativă sau un calendar realist pentru implementare. Dependența excesivă de fondurile europene poate, de asemenea, genera incertitudini legate de realizarea acestor proiecte publice.

Disproporționalitate în distribuirea poverii

Sindicaliștii reclamă că proiectul bugetar duce la o ajustare fiscală disproporționată în favoarea populației, care suportă cel mai mult sacrificiile. Ei menționează că salariile bugetare, pensiile, alocațiile și salariul minim vor rămâne înghețate, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale ale românilor pentru al doilea an consecutiv.

Potrivit reprezentanților SAALG, actualele facilități fiscale și cheltuielile bugetare nu sunt reevaluate cu aceeași severitate. În aceste condiții, populația suportă cea mai mare parte a eforturilor de reducere a deficitului, în timp ce facilitățile fiscale rămân neschimbate.

Creșterea datoriei publice și cheltuielile cu dobânzile

Un alt punct de nemulțumire îl reprezintă creșterea datoriei publice și cheltuielile cu dobânzile. Sindicaliștii afirmă că proiectul riscă să devină „un buget al optimismului statistic și al austerității sociale”, construit pe ipoteze fragile, cu un impact negativ asupra populației.

Reprezentanții SAALG consideră că bugetul pentru 2026 reflectă o politică fiscală care sacrifică veniturile cetățenilor și nu oferă o strategie clară de sustenabilitate fiscală pe termen lung.