Radu Miruță, deputat și membru al comisiei de Apărare, a declarat că România a învățat lecții importante din invazia Rusiei în Ucraina, iar acest lucru se reflectă în actualizarea legii Apărării naționale și în eforturile naționale de modernizare a industriei de apărare. El a subliniat că, în prezent, în dezbatere în Senat, se află o nouă versiune a legii, inițiată acum trei ani, care a fost adaptată la realitățile de pe frontul din Ucraina.

Schimbări în legislația de apărare

Ministerul Apărării a propus amendamente pentru legea Apărării Naționale, care într-adevăr reflectă evoluțiile tehnologice și conflictuale recente. Miruță a menționat că discuțiile includ tehnologii precum aeronave fără pilot și atacuri hibride, punând accent pe evoluția tehnologiilor și modul în care acestea influențează strategia militară. Totodată, el a evidențiat că, pe parcursul acestor patru ani, unitatea între țările membre ale Uniunii Europene s-a consolidat semnificativ.

Unitatea internațională pentru Ucraina

De asemenea, senatorul a apreciat sprijinul acordat Ucrainei. El a afirmat că sunt pe deplin conștiente solidaritatea și sprijinul semnificativ din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite. Miruță a mai spus că, odată cu acest sprijin, s-a creat o unitate mai mare între țările aliate și s-a conștientizat necesitatea de a crește capacitățile de producție naționale.

Proiecte de înzestrare și provocări în industrie

România are în prezent 21 de proiecte de înzestrare finanțate prin mecanismul SAFE. Pentru aceste proiecte, timp de trei-patru ani, s-a lucrat la înființarea și finalizarea fabricilor în țară, pentru unele dintre ele, și la achiziționarea de echipamente din externe, atunci când nu a fost flexibilitatea de transfer de tehnologie.

Miruță a explicat că acesta este un proces complex pentru companiile private și a respins afirmațiile referitoare la offset. El a spus că problema nu a fost offset-ul în sine, ci faptul că unele angajamente politice nu au fost respectate, fiind vorba de acceptarea neîndeplinirii unor condiții.

Pentru proiectele finanțate, s-au stabilit trei categorii: cele ce se vor realiza integral în România, cele parțial în țară și cele care vor fi achiziționate de pe piața externă. Oficialul a subliniat că nu se vor cumpăra vehicule vechi sau rable, ci tehnologii moderne, cu licențiere națională, pentru evitarea importurilor de produse din stoc, și a contrazis ideea că banii ar fi folosiți pentru achiziții de produse vechi de la companii din vest.

Industria de armament și potențialul național

Miruță a evidențiat că industria națională de armament din România este învățată învechită, dar are potențial de refacere. El a afirmat că, în prezent, halele în care se făcea producție sunt pline de copaci, dar că această situație nu este o metaforă, ci o realitate. A mai spus că, în paralel, militarii români doresc tehnologie de ultima generație, iar fabricile trebuie adaptate pentru a produce aceste echipamente.

El a explicat mecanismul finanțării, afirmând că armata română comandă tehnologie și specifică că vrea ca o proporție semnificativă a produselor să fie realizată în România, după negocieri cu companiile. Producția va implica, astfel, colaborări între industria națională și firme cu tehnologii avansate în cadrul unor joint ventures.

Miruță a concluzionat că această inițiativă vizează revitalizarea industriei de apărare, transformând halele inactive în centre de producție moderne și creând locuri de muncă specializate, pentru ca România să reducă dependența de importuri și să dezvolte capacități tehnice și industriale în domeniul armamentului.