România se confruntă cu tensiuni publice în privința gestionării fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după declarațiile și reacțiile oficialilor implicați în implementarea acestora. Discuțiile s-au intensificat în contextul întârzierilor în încasarea fondurilor europene și a gestionării financiare a resurselor alocate pentru proiecte.

Conflict între oficiali privind fondurile PNRR

Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene, a spus că România nu mai are fonduri din PNRR în conturile BNR. El a afirmat că, în prezent, țara nu deține fonduri în euro, iar orice plată pentru proiecte PNRR se realizează din surse naționale, prin împrumuturi cu dobândă de 7%. Câciu a mai spus că țara mai are de încasat 3,1 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar întârzierile în procesele de validare și plată pot crea riscuri financiare majore.

Probleme de plăți și întârziere în încasare

Cât despre timpul de validare al fondurilor, fostul ministru a menționat că pentru 840 milioane euro termenul de validare era 28 noiembrie, iar pentru încasare, 28 ianuarie. Însă aceste termene au fost depășite, ceea ce poate afecta procesul de validationare a Cotelor și Plăților pentru Proiecte (CP4), al cărui fond total este de 2,3 miliarde euro. Câciu susține că această blocare poate dus până în mai 2026.

Reacția actualului ministru al Fondurilor Europene

Dragoș Pîslaru, ministrul actual, a răspuns rapid acuzațiilor și a declarat că nu există riscul unui blocaj financiar legat de PNRR. El a precizat că Ministerul Finanțelor prioritizează plățile din fondurile europene și că cererea de plată nr. 4, depusă în decembrie, este în proces de verificare și aprobare cu Comisia Europeană, urmând să fie finalizată în luna martie.

Controverse și solicitări de transparență

Adrian Câciu a cerut publicarea datelor privind conturile BNR destinate fondurilor PNRR și a acuzat ministerul de utilizare a fondurilor naționale în locul atragerii eficiente a sumelor europene rămase. El a mai spus că, în ceea ce privește situația actuală, România este pe minus cu aproape 10 miliarde euro în gestionarea PNRR.

Disputa între oficiali scoate în evidență dificultățile și controversele generate de întârzierile în fluxul de fonduri și de modul în care acestea sunt administrate. Actualul ministru al Fondurilor Europene afirmă că situația este sub control și că plata fondurilor este în curs de verificare, în timp ce fostul ministru atrage atenția asupra riscurilor generate de întârzieri și de lipsa transparenței.