Reforma administrației locale în România, un subiect transmis de ani de zile și promovat de guvernările successive, rămâne în impas. În ciuda intenției de modernizare și eficientizare, structura administrativă actuală, în vigoare din anii 1960, continuă să funcționeze cu rezultate mediocre și costuri tot mai ridicate. Analistul economic Adrian Negrescu atrage atenția asupra unor probleme grave ce țin de funcționarea neperformance a multor comune și necesitatea urgentă a unei reforme.

Structură veche și unități teritoriale fictive

Negrescu evidențiază că România are 2.862 de comune, ocupând 87% din suprafața țării și găzduind aproape jumătate din populație, adică 49%. Multe dintre aceste comune însă există doar pe hârtie, fiind menținute artificial prin transferuri financiare de la bugetul central. Astfel, sumele alocate pentru unități teritoriale fictive se scurg din fondurile publice.

Dependenta financiară a primăriilor de la bugetul central

Se constată o autonomie redusă a veniturilor locale, de doar 17%. Practic, peste 80% din bugetele comunelor provin din transferuri de la Guvern și de la consiliile județene, ceea ce transformă autonomia administrativă în o iluzie. La nivelul Uniunii Europene, media autoadministrației locale auto-sustinere este de 70%, în timp ce în România doar 28% dintre unitățile administrativ-teritoriale reușesc să se autofinanțeze.

Discrepanță bugetară și performanță fiscală

Taxele și impozitele locale acoperă în medie doar 16% din bugetul unei primării, comparativ cu 32% în Uniunea Europeană. Ca urmare, majoritatea primăriilor funcționează pe deficit, fiind dependente de ajutorul statului. În frunte cu aceste cifre, 90% dintre primăriile din România manifestă acest deficit, situându-se la un nivel extrem de ridicat în comparație cu media europeană de 15%.

Creșterea schemei de personal și salariile supraevaluate

În ciuda pierderilor tot mai mari și a progresului în digitalizare, primăriile continuă să angajeze personal nou. Creșterea organigramelor a adus peste 50.000 de posturi noi în ultimii 10 ani, în condițiile unei populații în declin și a lipsei fondurilor. Salariul mediu în administrația locală depășește 6.000 de lei lunar, marcând o creștere de 24% față de 2023 și fiind mai mare decât salariul mediu național.

Necesitatea reformei administrative

Negrescu afirmă că România are o nevoie urgentă de restructurare. În prezent, sistemul funcționează după modelul anilor 1960, ignorând realitățile demografice și economice actuale. Fără comasarea comunelor și reducerea cheltuielilor inutile, decalajul între România și restul Europei se va adânci, continuând să fie plătit din bugetul contribuabililor.

Reforma administrației locale rămâne o prioritate inacoperită, în condițiile în care costurile și ineficiența continuă să crească.